...






                        

Anatomia omului [66]
Anatomia topografica [30]
Anestezie/Reanimare [17]
Alergologie [8]
Biochimia [37]
Biochimie Clinica [7]
Biofizica [12]
Biologie moleculara [27]
Biostatistica [6]
Boli Infectioase [9]
Boli infectioase la copii [16]
Boli profesionale [1]
Cardiologie [43]
Chimie bioorganică [4]
Chirurgie [55]
Chirurgia OMF [4]
Chirurgia pediatrica [3]
Cultura comunicarii [0]
Kinetoterapie [10]
Dermatologie [30]
Ecologie [1]
Endocrinologie [7]
Epidemiologie [9]
Examen de Stat USMF [17]
Farmacologie [28]
Filosofie si bioetica [16]
Fiziologia umana [40]
Fiziopatologie [31]
Ftiziopneumologie [10]
Gastroenterologie [12]
Genetica umana [25]
Geriatrie [1]
Ginecologie [20]
Igiena generala [29]
Imunologie [4]
Hematologie [15]
Histologie [16]
Medicina interna- Terapie [31]
Medicina de Familie [18]
Medicina de Laborator [1]
Medicina Militara [3]
Medicina legala [6]
Medicina sociala [2]
Microbiologie [14]
Morfopatologie [38]
Nefrologie [11]
Neurologie [22]
Neonatologie [2]
Nursing [6]
Obstetrica [23]
Oftalmologie [10]
ORL [10]
Oncologie [4]
Parazitologie [4]
Pediatrie si Puericultura [41]
Pneumologie [27]
Psihiatrie [39]
Psihologie [12]
Radiologie si Imagistica [35]
Reumatologie [5]
Stomatologie [32]
Traumatologia si ortopedia [17]
Urgențe medicale [29]
Urologie [18]




Однажды твоя жизнь будет оценена не по тому сколько денег ты заработал и сколько у тебя машин. А по тому как ты повлиял на чью-то жизнь...


Ar putea sa te intereseze:
Examen de Stat USMF

Raspunsuri la Examenul de Stat, modulul Terapie - sist. digestiv


·

   Medtorrents este comunitate libera, de acea Download-ul este gratuit.

   Puteti expedia materialele Dvs pe mail: admin@medtorrents.com

 

 

Boala de reflux gastroesofaglan (BRGE) constituie o entitate clinică independentă, cauzată de mecanisme complexe de perturbare a motilităţii tractului digestiv superior cu retropulsia conţinutului gastric sau intestinal în esofag. Boala decurge cu diverse simptome (esofagiene şi extraesofagiene), însoţite sau nu de leziuni ale mucoasei esofagului.

Esofagita de reflux (ER) constituie leziuni ale mucoasei din partea distală a esofagului, condiţionate de refluxul gastroesofagian (acţiunea sucului gastric şi/sau a conţinutului intestinal).

Refluxul gastroesofagian (RGE) reprezintă fenomenul fiziologic de trecere a conţinutului gastric în esofag, care devine patologic atunci, când mecanismele antireflux sunt incompetente. Refluxul gastroesofagian se poate produce şi la persoanele sănătoase. In condiţii normale pe parcursul zilei conţinutul gastric se retropulsează spre esofag circa de 20-30 ori. Durata unei secvenţe de reflux nu trebuie să depăşească 5 minute. Putem vorbi despre reflux gastroesofagian patologic atunci când episoadele de reflux se repetă cu o frecvenţă de peste 50 episoade în 24 ore sau când pirozisul se atestă mai frecvent decât o dată pe săptămână, la un pH în esofag < 4,0 pe parcursul unei ore şi această simptomatică este prezentă cel puţin 3 luni.

Refluxul gastroesofagian devine patologic numai atunci când mecanismele antireflux nu funcţionează normal. Esofagita de reflux reprezintă leziunea esofagiană indusă de refluxul gastroesofagian, care nu se produce în mod obligatoriu în toate cazurile de reflux patologic. Mai mult de jumătate dintre bolnavii ce prezintă manifestări ale refluxului gastroesofagian nu au leziuni ale mucoasei esofagului, deci la ei lipseşte esofagita de reflux. BRGE reprezintă 75% din patologia esofagiană. ETIOPATOGENEZA BRGE este complexă, cu participarea mai multor verigi patogenetice. Refluarea conţinutului gastric în esofag constituie principala cauză a esofagitei. La baza acestui fenomen stau tulburările de motilitate esofagiene, gastrice şi duodenale. BRGE se dezvoltă atunci când se dereglează echilibrul între forţele agresive şi forţele defensive. BRGE este expresia RGE patologic ca durată, agresivitate, frecvenţă şi se manifestă prin fenomene digestive şi respiratorii. I. Insuficienţa mecanismelor antireflux de ordin fiziologic Incompetenţa sfincterului esofagian inferior (SEI). SEI este cea mai importantă structură, cu rol major în prevenirea RGE. în repaus SEI este contractat şi previne RGE. Presiunea SEI este 20 mm Hg în condiţii fiziologice. Scăderea presiunii bazale a SEI sub 6 mm Hg la pacienţii cu BRGE permite trecerea conţinutului gastric în esofag. Pentru dereglarea funcţiei barierei antireflux este importantă creşterea numărului de episoade cu relaxări spontane ale SEI. Factorii ce influenţează tonicitatea sfincterului esofagian inferior sunt prezentaţi în tab.

1. FACTORII CE INFLUENŢEAZĂ TONICITATEA SFINCTERULUI ESOFAGIAN INFERIOR
Măresc presiunea SEI
Diminuează presiunea SEI
Hormonii
Gastrina, motilina, substanţa P, histamina, serotonina, complexul migrator motor
VIP, glucagonul, progesteronul, secretina, CCK, enkefalinele, tiroliberina, somatostatina
Produse alimentare
Alimentaţia proteică, carnea, foamea,
Grăsimile, ciocolata, citricele, roşiile, menta, ceaiul, cafeaua, alcoolul, alimentele picante
Medicamentele şi alţi factori
Antiacidele, alcalinizarea mediului gastric, atropină în doze mici, a-adrenomimetice, p-adrenolitice, histamina, domperidonul, prostaglandinele, colinomimeticele, metoclopramidul, cisaprida, tipul abdominal de respiraţie
Antagoniştii a-adrenergici, agoniştii p-adrenergici, colinoliticele, spasmoliticele, barbituricele, benzodiazepinele, opiaţii, antagoniştii de Ca4^, nitraţii, cofeina, teofilina, fumatul, graviditatea, anemia feriprivă, constipaţiile
Întârzierea curăţării esofagului de conţinutul gastric acid refluat (clearance-ul esofagian). Clearance-ul defineşte capacitatea esofagului de a îndepărta materialul refluat şi, în felul acesta, de a scurta contactul cu mucoasa.

Clearance-ul esofagului poate fi: a) de volum (forţa de gravitaţie şi undele peristaltice primare asigură
trecerea bolului alimentar din cavitatea bucală spre stomac; undele peristaltice secundare asigură curăţarea esofagului de masele refluate); b) chimic (înfăptuit prin neutralizarea HCl-lui de către sistemele-tampon şi mucus). Tulburarea evacuării gastrice (întârzierea). La peste 41% dintre bolnavii cu BRGE evacuarea gastrică este prelungită. Mucoasa esofagiană este puţin rezistentă la acţiunea factorilor de reflux. Materialul refluat poate fi acid (HC1) sau biliar (alcalin), cu conţinut de enzime pancreatice, acizi biliari, lizolecitină etc. (în cazul prezenţei refluxului duodeno-gastral şi diminuarea secreţiei gastrice). Refluxul biliar, comparativ cu cel acid, are consecinţe mai nefavorabile, provocând dereglări inflamator-distructive mai severe şi cedează mai greu în urma tratamentului tradiţional. II. Insuficienţa factorilor antireflux de tip mecanic Unghiul His larg (foarte deschis) favorizează refluxul gastroesofagian. Pensa diafragmatică relaxată. Când cavitatea toracică este mărită în volum (emfizem pulmonar) sau când presiunea intraabdominală creşte (obezitate, tumori abdominale gigante, ascită voluminoasă), hiatusul diafragmal este mult lărgit, ceea ce provoacă ineficienta contracţiei componentei externe a SEI. Hernia hiatală. Hernia hiatală favorizează refluxul gastroesofagian patologic prin mecanisme multiple. Peristaltica esofagiană împinge refluatul din esofag în punga herniară. În timpul inspiraţiei, contracţia diafragmului crural propulsează refluatul din punga herniară în esofag. Scăderea tonusului SEI în hernia hiatală favorizează refluxul. Creşterea presiunii gastrice şi intraabdominale duce la lărgirea hiatusului diafragmatic. Factori favorizanţi pentru apariţia refluxului esofagian sunt graviditatea, obezitatea, tumorile abdominale gigante, ascita, exerciţii fizice intense necontrolate, etc. III. Insuficienţa factorilor de apărare. Nivelul preepitelial de apărare presupune funcţionarea adecvată a glandelor salivare, a glandelor submucoase ale esofagului, producătoare de mucină, proteine nemucinice, bicarbonaţi, prostaglandina E2, factorul de creştere epidermal. Nivelul epitelial de apărare este condiţionat de particularităţile structurale şi funcţionale ale structurilor celulare: membrane, conexiuni intercelulare, de transportul inra- şi intercelular, prin intermediul căruia se menţine nivelul optimal al pH-lui - 7,3-7,4, de particularităţile diviziunii celulelor epiteliale. Nivelul postepitelial se asigură prin irigarea sanguină adecvată a mucoasei esofagului, care favorizează menţinerea echilibrului acido-bazic tisular normal (neutru). În stadiile timpurii ale maladiei are loc dezvoltarea intensă a capilarelor cu creşterea permeabilităţii lor. Simptomele refluxului gastroesofagian apar la stimularea chemo- şi mecanoreceptorilor. Leziunile de esofagita se produc prin acţiunea agresivă a refluatului gastric şi intestinal în esofag (HC1, pepsină, acizi biliari, lizolecitină) şi prin scăderea rezistenţei mucoasei esofagiene. MORFOPATOLOGIE. Macroscopic mucoasa esofagiană apare congestionată, cu eroziuni acoperite sau nu de membrane fibrinoase, ulcere. Leziunile enunţate pot afecta o parte din circumferinţa esofagului sau pot fi circulare. TABLOU CLINIC. BRGE poate avea manifestări polimorfe, cu acuze digestive şi extradigestive de intensitate uşoară, medie sau severă, care pot fi permanente sau intermitente. Manifestări digestive Pirozisul apare la un pH<4,0, dar poate fi prezent şi în refluxul alcalin (în bilă). Arsura retrosternală (pirozis) postprandială este mai accentuată la ingestia de alcool şi alimente fierbinţi (reci) fiind favorizată de clinostatism, flexia anterioară a corpului, ridicarea greutăţilor. Din această cauză, pentru a o identifica, este necesară o anamneză dirijată şi perseverentă. Grăsimile, ciocolata, ceapa etc. favorizează refluxul. O bună parte dintre bolnavi nu prezintă manifestări subiective. Mulţi pacienţi acceptă arsura retrosternală ca pe un fenomen „normal". Durerea toracică retrosternală (noncardiacă sau angina-like chest pain) constituie al doilea simptom major al esofagitei de reflux. Se manifestă prin: presiune toracică, glob retrosteraal migrant. Poate imita angina pectorală, infarctul miocardic şi anevrismul aortic. Iradierea cea mai comună este spaţiul interscapular. Tulburările esofagiene sunt, probabil, cauza cea mai obişnuită a durerii toracice noncardiace. Regurgitată (de obicei acide, amare sau alimentare). Regurgitaţia acidă are loc în toate situaţiile posturale care produc pirozisul, fiind mai accentuată în decubit dorsal în timpul nopţii. Atunci când incompetenţa SEI este foarte mare sau totală pot regurgita şi alimentele. Sialorea este un alt simptom comun care poate fi un răspuns protector la acidul refluat, fiind declanşată prin reflexul esofagosalivar. Odinofagia (durere la deglutiţie) indică o esofagită severă. Disfagia se întâlneşte rar, de obicei este favorizată de alte tulburări de motilitate asociate (disfagie intermitentă, prin spasm) sau marcând apariţia unor complicaţii severe ca stenoza esofagiană cicatriceală sau neoplasmul (disfagie permanentă).

241 176

Comentarii :


avatar

Materiale noi pe site:




Cele mai citite materiale:



  
Design by Dr. wikko © 2017