...





                        

Anatomia omului [65]
Anatomia topografica [30]
Anestezie/Reanimare [17]
Alergologie [10]
Biochimia [38]
Biochimie Clinica [8]
Biofizica [14]
Biologie moleculara [28]
Biostatistica [7]
Boli Infectioase [12]
Boli infectioase la copii [27]
Boli profesionale [1]
Cardiologie [54]
Chimie bioorganică [4]
Chirurgie [65]
Chirurgia OMF [4]
Chirurgia pediatrica [15]
Cultura comunicarii [0]
Kinetoterapie [10]
Dermatologie [34]
Ecologie [2]
Endocrinologie [15]
Epidemiologie [9]
Examen de Stat USMF [18]
Farmacologie [30]
Filosofie si bioetica [19]
Fiziologia umana [41]
Fiziopatologie [37]
Ftiziopneumologie [11]
Gastroenterologie [34]
Genetica umana [39]
Geriatrie [2]
Ginecologie [22]
Igiena generala [29]
Imunologie [9]
Hematologie [31]
Hepatologie [5]
Histologie [18]
Medicina interna- Terapie [60]
Medicina de Familie [23]
Medicina de Laborator [1]
Medicina Militara [3]
Medicina legala [6]
Medicina sociala [2]
Microbiologie [14]
Morfopatologie [40]
Nefrologie [28]
Neurologie [25]
Neonatologie [16]
Nursing [7]
Obstetrica [28]
Oftalmologie [11]
ORL [11]
Oncologie [9]
Parazitologie [29]
Pediatrie si Puericultura [156]
Pneumologie [37]
Psihiatrie [56]
Psihologie [24]
Radiologie si Imagistica [38]
Reumatologie [33]
Sexologie [1]
Stomatologie [33]
Traumatologia si ortopedia [24]
Urgențe medicale [32]
Urologie [24]




Однажды твоя жизнь будет оценена не по тому сколько денег ты заработал и сколько у тебя машин. А по тому как ты повлиял на чью-то жизнь...


Ar putea sa te intereseze:


Examen de Stat USMF

Raspunsuri la Examenul de Stat, modulul Urologie


·

   Medtorrents este comunitate libera, de acea Download-ul este gratuit.

   Puteti expedia materialele Dvs pe mail: admin@medtorrents.com

 

 

Durerile - mecan. - excit. RR p/n. distenzia. brusca bazinet., calice., ureter.

După intensitate: acut; surde; După durată: permanente/periodice; in repaos/in miscare După sediu: - lombară (afectarea Renală, colici renale) -lombosacrală

                -Ilioinghinala (af.ureterelor)  -lomboabdomin.

               -suprapubiana(af.vez.urin.)  -lomboiliaca

              -perineala(af.prostatei)         -pelvioperineala,funiculoscrot

Durerea lombară colicativă (colica renală, nefretică, ureterală) e unilaterală, instalată brusc, de intensitate mare, insuportabilă (bolnavul caută o poziţie antalgică şi nu o găseşte, este agitat), mai frecvent ondulantă (pe un fondal dureros continuu apar exacerbările rău tolerate).

Sediul durerii orientează la stabilirea nivelului obstrucţiei căilor urinare. Obstacolul la nivelul joncţiunii pieloureterale produce dureri lombare, la nivelul strimtorii inferioare a ureterului - dureri abdominale şi în organele genitale externe,la nivelul joncţiunii ureterovezic.-durere pelviperineală. Iradiază de aceiaşi parte spre hipocondru, flancul şi fosa iliacă, organele genitale (testicul, labia mare), la rădăcina coapsei şi pe faţa anter.-internă a acesteia.

Durata unei colici-de la cîteva minute pînă la zeci de ore, recidivînd în funcţie de cauză. Colica renală cedează la aplicarea de căldura, antispastice şi antalgice (uneori sînt necesare opiaceele).

*Unii bolnavi invocă drept cauză declanşatoare a colicii aportul lichidian sporit (spre exemplu, cura hidrominerală), efortul fizic, trepidaţiile.

*Uneori colica renală evoluează cu polakiurie (micţiuni frecvente) sau tenesme vezicale mai ales dacă există o hematurie macroscopică.

*Poate evolua cu oligurie reflexă/anurie (oliguria adevărată apare numai în colica pe rin. unic), pentru ca (postcolicativ) să apară o poliurie tranzitorie.

*Colica renală poate asocia şi o serie de manifestări reflexe cardiovasculare (bradicardie, modificări de TA), digestive (greaţă, voma, ileus, meteorism), musculare (o discretă contractură musculară antalgică lombară sau abdominală).

*Colica renală de regulă evoluează cu afebrilitate. Poate fi însoţită de febră în pielonefrită, pielocistită, tuberculoză, tumoră renală.

Examenul obiectiv în colică atestă hiperestezie cutanată lombară, s Giordano +, punctele ureterale dureroase,rinichi puţin mărit, foarte dureros la palpare.

Aspectul macroscopic al urinei poate orienta spre etiologia colicii. Hematuria se observă în litiaza nefroureterală, tumori renale, tbc, trau­me renale. Urina tulbure, urât mirositoare denotă pielonefrită sau pielocistită acută.

Principala cauză de colică renală este litiaza renourinară. Deplasarea unui calcul mic din bazinet în ureter obstruează ureterul la nivelul strîmtorilor

ureterale naturale, gradul obstrucţiei fiind agravat de asocierea spasmului ure­teral şi edem.mucoasei.Migrarea calculului prin ureter=modificarea localizării durerilor, iar eliminarea lui (în vezică sau în exterior)=dispariţia durerii. Calculul angajat în peretele ureteral da colica trenanta, ce frecvent se complică cu infecţie.

*Obstacolul ureteral in colică mai poate fi produs prin cheaguri de sînge (traumatism renal, tumoră renală), dop de puroi (pielonefrită acută, tbc), fragment de ţesut renal (necroză papilară, tbc, infarct renal)

Durerea lombara necolicativă e situată profund în lombe, e surdă, mai frecvent bilaterală, doar foarte rareori iradiază descendent; poate fi acută sau cr. Micţiunea o poate accentua (în refluxul vezicoureteral) sau atenua (reducerea distensiei bazinet.).Apare în urma distensiei capsulei renale prin:

-   procese inflamatorii (nefropatii interstiţiale acute, glomerulonefrite acute)
              - obstrucţii vasculare (tromboză de venă renală, ocluzie de arteră renală);

-   colecţii subcapsulare renale/ -urolitiaza, -nefroptoza, croniocă, tbc renala.

-   In rin.sanatos,d/a cel opus nu functioneaza(compensator)

Durerea veziculă (cistalgia) e o durere hipogastrică sau retropubiană, surdă, intensificată de micţiune (pre-, intra-{colul vezical} sau postmicţional) cu iradiere în uretră, spre meat sau perineul anterior. De regulă, e însoţită de arsuri sau usturimi micţionale, tenesme vezicale, disurie sau polakiurie.E  permanentă în procesele inflam(nespecifice sau tuberculoase) sau tumoralc ale vezicii urinare.Dur. ce se acutiz.la efort=calcul vezical.Irad. in genitale.La barb.dur suprapubiene=af.prostatei,la femei pot fi secundare af.ginecol.Pot fi cistalgii de geneza neuro-hormon.in deregl.inervatiei vezicii.Cistalgia din retenţia de urină este intensă, cu accentuări la intervale din ce în ce mai scurte, se însoţeşte de senzaţia imperioasă de micţiune, ce de regulă este imposibilă. Tip.;1-primara(cauza vezicala)2-sec(ex.calcul in ureter cu iradiere vezicala)

Dureri uretrale(uretrite ac/cr) se manifesta la inceput.intra/postmictional sau in timpul actului sex.La barbati pot fi permanente in coliculite,coupferite Dureri  testiculare (funiculo-scrotale)Pot fi iradiante in urma colicii ren., discopatii,radiculite,miozite.Mai fregv. apar in urma traumelor scrotale , proc.inflam.,tumor. a cordon.sperm.,epididim.,testicol.In orhiepididemita ac.-dur.ac in hemiscrotul respectiv,hiperemia,tumefierea testicol.;se acuti-zeaza la palpare,efort,miscare,scad in repaos,la aplicarea suspenzoriului. Dureri surde(varicocel)=dilat.varicoasa a v.testiculare st.,ce se palpeaza ca cordon se acutizeaza in miscare.si vertical,dispar in repaos si orizontal. Durere peniana:traumatisme,fimoza,parafimoza,balanopostita,inflam.ac/cr. b.Peyroni-induratia corpilor cavernosi;in timp.preapismului(la erectie prelungita si in lipsa factorilor erotici.

Durerea pelviperineală este localizată la nivelul bazinului cu iradiere în perineu, uretră, funiculoscrotal. Se accentuează din mers, în poziţie şezîndă, la ruşeul rectal sau vaginal. Apare în uretritc (în uretritele acute este însoţită de scurgeri uretrale purulente), prostatite, inflamaţii şi tumori ale vezicii urinare.

 

2..Disuria: dificultate a actului micţional (însoţită .sau nu de dureri). Pentru ca să urineze bolnavul face un efort anormal (încordează presa musculară abdominală, apasă pe hipogastru. pe perineu, se apleacă in faţă), iar jetul este subţire şi întrerupt. La sfîrşit pacientul are senzaţia că vezica urinară nu s-a golit complet.Poate fi iniţială, terminală sau totală.

Disuria apare în:boli vezicale (cistite, tuberculoză, tumori, calculi);

-  boli prostatice (inflamaţii, adenom, cancer);

-  boli uretralc (uretrite, stricturi);

-  compresiuni vezicale (tumori, proc. Infl. pelviperitoneale, prolaps genital)

-  afecţiuni neurologice medulare sau ale SNC

Micţiunca dureroasă:senzaţia de durere şi usturime la micţiunc poate apărea în aceleaşi afecţiuni urologice ce provoacă şi disuria. Apariţia premicţională a durerilor este caracteristică afecţiunilor de col vezica!, la începutul micţiunii - afecţiunilor de col vezica! şi de uretră postcrioară, la sfîrsitul micţiunii - cistitelor, continuă - in uretrite iar durerile postmicţionale sînt tipice pentru procesele perivezicale (pericistite). Iradierea durerii în gland este mai frecventă în afectarea vezicală iar iradierea în perineu sugerează afectarea uretrei  posterioare

Micţiunea imperioasă: nevoia de a urina imediat ce a apărut senzaţia de micţiune. Adeseori micţiunea imperioasă poate ti însoţită de tenesme vezicale (micţiuni dureroase, imperioase, ineficiente).

Macrohematuria: Hematuria-eliminarea prin micţiune a unei urini cu sînge provenit din tractul urinar situat deasupra uretrei anterioare (parenchim renal, calice, bazinet, uretere, vezică, uretra posterioară). Sîngerarea din uretra anterioară se numeşte uretroragie.Aspectul urinei variază în funcţie de cantitatea de sînge eliminat. Pierderea cu urina a peste 100 000 hematii/cmV/mn, de obicei, modifică culoarea urinei - hematurie macroscopică (macrohematurie), în timp ce pierderile între l 000 şi 100 000 hematii/cmVmm pot fi depistate doar prin analiza de urină (hematurie microscopică, microhematiirie, eritrociturie).

- macrohematurie urina poate avea aspectul "spălaturilor de carne" sau prezenta un sediment roşu aprins ori vişiniu; prin degradarea hemoglobinei urina poate apărea brun-roşietică (mai frecvent în hematuria renală); uneori pot apărea cheaguri de sînge (mai frecvent în afecţiunile extrarenale).

Macrohematuria trebuie diferenţiată de modificarea culorii urinei din cauza eliminării unor substanţe cum ar fi:

-    hemoglobina (hemoglobinurie) -reacţie la hemoglobina însă absenţa hematiilor la examenul microscopic; apare în sindr hemolitice, hcmoglobinuria paroxistică, accidentele transfuzionale etc'.;

-    mioglobina (mioglobinurie) - absenţa hematiilor la examenul micro­scopic însă reacţie pozitivă la hemoglobina; prezenţa mioglobinci se confirmă la spectroscopie, electroforetic sau prin radioimunoanaliză; apare în sindromul   strivire, în rabdomioliză;

-    porfirinele (spre exemplu, în porfiria cutanată tardivă a adultului): urin. eproaspete au aspectul normal, însă la cîteva ore capătă culoare roşu închis;

-    urobilina (în afecţiunile hepatice);

-    bilirubina directă (în icterele mecanice); urina ca berea;

-    urocrom (urina hiperconcentrată);

-    uraţi (în hiperuricemii); culoarea brun roşietică;

-    medicamente (rifampicină, sulfametoxazol. aminofenazonă, ibuprofen, levodopa, nitrofurantoin, chinidină);

              - alimente (sfeclă roşie, mure, coloranţi alimentari).

La femei urina "hematurică" poate apărea în rezultatul contaminării cu sînge uterin (flux menstrual, avort, cervicită).

In raport cu jetul urinar hemuturia poate fi:

-   iniţială (din uretră sau prostată);

-   terminală (din vezică, apare la contracţia vezicală);

- totală (din rinichi, căile urin.super.sau hematurie vezicală masiva)

Sediul hematuriei se poate stabili orientativ prin proba celor trei pahare .

O mare parte (20%)ca hematurie solitară, fără nici un simptom de însoţire. Asociată cu alte simptome sau semne hcmaturia orientează asupra etiologiei:

- precedată de o colică renală hematuria sugerează o litiază rcnourinară (acelaşi lucru îl sugerează apariţia colicii după un aport lichidian sporit sau trepidaţii - mersul cu bicicleta, căruţa cic.); pe de altă parte, colica renală poate fi un efect al hematuriei masive (trecerea cheagurilor provoacă accelerarea şi intensificarea peristalticei ureterale);

-însoţită de ret. rin la un vîrstnic sugerează un adenom de prostată;

-la un pacient cu rinichii mari, boselaţi semnifică rinichi polichistici;

-asociată cu manifestări hemoragipare diverse orientează către o tulburare de coagulare, trombopatie sau leucemie;

-însoţită de frison şi polakidisurie =o infecţie urinară joasa(cistită);

-însoţită de pierdere ponderală neoplazia (de rinichi, uretcr, vezică);

-apărută la 10-21 zile după o infecţie streptococică şi însoţită de edeme. hipertensiune arterială, proteinuric exprimă o glomcrulonefrită acută;

-la un diabetic hcmaturia însoţită de colică renală şi febră orientează către o necroză papilară (complicaţie frecventă la aceşti pacienţi);

-însoţită de febră, frison, polakiurie ,Giordano+spre o pielocistită sau pielonefrită acută;-însoţită de surditate (în special, în prezenţa antecedentelor familiale de hematuric, insuficienţă renală şi surditate) exprimă boala Alport (nefrita ereditară); -hematuria macroscopică repetitivă provocată de IRVA superioare este frecventă în glomerulonefrite, în special, în nefropatia prin IgA.

 

 

N. 3. Malformaţiile congenitale a rinichiului. Clasificare:

I.  Anomal de număr: 1.aplazia/agenezia, 2. R. dublu (complet/incomplet), 3. R supranumerar.

II. Anomal de volum: 1. hiperplazie, 2. R minitural (mic), 3. hipertrofia renală congenitală.

III. Anomal de poziţie şi formă: Poziţie: ectopia/distopia (unilaterală, toracică,lombară, iliacă, pelvină, încrucişată); De form şi fuziune: simfizele renale, ren în potcoavă, fuziune asimetrică (L şi S forme).

IV. Anomal de structură: 1. ren multichistic, 2. chist multi locular, 3. ren polichistic forma matură şi juvenilă, 4. chist parapielic, calicial, pelvian, 6. anom calico-medulare (diverticuli caliciali, megacalicoză, hidrocalicoză, ren spongios).

V. Anomal vase renale: 1. anom de număr şi poziţie a arterei renale, 2. anom de formă şi structură a arter renal, 3. fistula arterio-ven., 4. anom congen. a venei renale.

VI. Anomal renale combinate: 1. cu reflux vezico-renal, 2. cu obstrucţie infravezicală, 3. cu reflux şi obstrucţie, 4. cu anomalii din alte organe şi sisteme.

I. Anomal de număr: Diagnostic: USG, urografie i/v, ureteropielografie retrogradă, renografie izotopică, TC, cistoscopie.

Ren dublu: fregvent, în loja renală 2 mase nedelimitate / relativ delimitate, cu 2 sisteme colectoare distincte, 2 uretere separate. Bifiditatea este la nivelul bazinetului sau ureterele se pot uni la un nivel mai jos (duplicitate incompletă, ureter în „Y”, ureter în jisus) sau se por revărsa separat în vezică, în vulvă, în uretră etc. În vezică în cadrul aceleiaşi anomalii meatul uretral inferior şi medial corespunde rinichiului superior, iar meatul superior şi lateral corespunde rinichiului inferior – legea Wergest–Meyer.

Clinic: afecţiune bine tolerată sau poate da genă moderată, cele 2 uretere se pot încrucişa provocând o stază cu hidronefroză cu complicaţii: colici, litiază, pielonefrită. Diagnostic: Usg, urograf i/v, cistoscopia. Tratament: intrevenţie plastică la nivel de ureter – herninefr-ureterectomie.

II. Anomal de vol şi structură:

Aplazia: dezvoltarea incompletă a nefronilor şi ureterelor, bilateral – incompatibil cu viaţa, unilateral – cel contralateral estehipertrofiat, cu funcţionare compensatorie, poate avea evoluţie asimptomatică.

Ureterocelul – dilatare chistică a ureterului intramural, mai des la fetiţe, prin prezenţa obstacolului în calea evacuării urinii.

Clinic: dureri pronunţate, colici, infecţii repetate, recidivante, alterarea stării generale, dureri lombare. La adulţi este nepronunţată până la formarea litiazei secundare. Investigaţii: USG, U i/v, cistografie cu simptomul „capului de cobră”. Tratament: deschis şi endoscopic.

Ren în potcoavă: alcătuit din 2 mase renale distincte structurate de ambele părţi ale coloanei vertebrală fuzate în polul superior sau inferior printr-o masă parinchimatoasă (istm) ce trece pe linia mediană. Clinica: rinichiul este situat mai jos ca-n normă, masa lor totală e mai mică, axil longitudinal este vertical. Bazinetele sunt anterior. Calicele noemale ca număr, cu orientare postero-internă sau în „spiţă de roată” – radiar. Vascularizarea este anormală. Mulţi purtători nu sunt depistaţi deoarece este asimptomatică în ¼ cazuri. Alteori purtătorii au tulburări gastrointestinale, vagi, lumbalgii. Complicaţii: hodronefroza, infecţie specifică / nespecifică, litiaze, tumori. Diagnostic: U i/v, ECG, scintigrafia în dinamică. Tratament: ren în potcoavă este bine tolerat şi nu necesită tratament. În afecţiuni minore tratament medicamentos simptomatic. Tratamentul chirurgical are unele particularităţi – calea de abord este treansperitonială.

Ren polichistic: boală congenitală, ereditară, AR, cu prezenţa şi la suprafaţa şi-n profunzimea parenchimului a numeroase chisturi care comunică cu cavităţile rinichiului. Cavităţile renale sunt deformate şi dezorientate datorită presiunii exercitate de chisturi, spaţiul parenchimal este comprimat şi alterat, locul căruia este ocupat de chisturi. Gravitatea bolii este dependentă de raportul: parenchim renal normal şi ţesutul chistic. Cu timpul Nr nefronilor sacade prin dezvoltarea chisturilor, ce duce la insuficienţă renală prin sufocarea nefronicor de către chişti şi prin tulburările de vascularizaţie survenite.  Leziunile sunt mereu bilaterale – 2 forme. La copii lezinile apar imediat după naştere cu: insuficieţă renală, HTA, insuficienţă cardiacă, cu supravieţuire mică. La adulţi e mai benign cu tetrada simptomatică

Vizualizat: 1768     Download: 724

Comentarii:


avatar


Materiale noi pe site:




Cele mai citite materiale:



  
Design by Dr. wikko © 2019