...






                        

Anatomia omului [66]
Anatomia topografica [30]
Anestezie/Reanimare [17]
Alergologie [8]
Biochimia [37]
Biochimie Clinica [7]
Biofizica [12]
Biologie moleculara [27]
Biostatistica [6]
Boli Infectioase [9]
Boli infectioase la copii [16]
Boli profesionale [1]
Cardiologie [43]
Chimie bioorganică [4]
Chirurgie [55]
Chirurgia OMF [4]
Chirurgia pediatrica [3]
Cultura comunicarii [0]
Kinetoterapie [10]
Dermatologie [30]
Ecologie [1]
Endocrinologie [7]
Epidemiologie [9]
Examen de Stat USMF [17]
Farmacologie [28]
Filosofie si bioetica [16]
Fiziologia umana [40]
Fiziopatologie [31]
Ftiziopneumologie [6]
Gastroenterologie [12]
Genetica umana [25]
Geriatrie [1]
Ginecologie [20]
Igiena generala [29]
Imunologie [4]
Hematologie [15]
Histologie [16]
Medicina interna- Terapie [31]
Medicina de Familie [13]
Medicina de Laborator [1]
Medicina Militara [3]
Medicina legala [6]
Medicina sociala [1]
Microbiologie [14]
Morfopatologie [38]
Nefrologie [11]
Neurologie [22]
Neonatologie [2]
Nursing [6]
Obstetrica [23]
Oftalmologie [10]
ORL [10]
Oncologie [4]
Parazitologie [4]
Pediatrie si Puericultura [41]
Pneumologie [26]
Psihiatrie [39]
Psihologie [12]
Radiologie si Imagistica [35]
Reumatologie [5]
Stomatologie [32]
Traumatologia si ortopedia [17]
Urgențe medicale [29]
Urologie [18]




Однажды твоя жизнь будет оценена не по тому сколько денег ты заработал и сколько у тебя машин. А по тому как ты повлиял на чью-то жизнь...


Ar putea sa te intereseze:
Fiziologia umana

Fiziologia alimentatiei


·

   Medtorrents este comunitate libera, de acea Download-ul este gratuit.

   Puteti expedia materialele Dvs pe mail: admin@medtorrents.com

 

 

Fiziologia alimentatiei
factorii nutritivi ai alimentelor = combinaţii complexe
-necesită transformare în elemente simple, uşor asimilabile

                                 -digestia - la nivelul tubului digestiv cavitatea bucală

-masticaţia→zdrobirea, îmbibarea alimentelor cu salivă
-amilza salivară→descompunerea amidonului →dextrină, maltoză
-lipaza linguală→hidroliza lipidelor
 
stomac
-chimozina→coagularea cazeinei
-pepsinogenul+HCL→pepsina→hidroliza proteinelor →peptide

                       →digerarea cazeinei

 
intestinul subţire

          enzime pancreatice

-amilaza pancreatică→ glucidele→dizaharide
-tripsina→ proteine→polipeptide, aminoacizi
-lipaza→ lipidelor→acizi graşi, glicerină
enzime intestinale
-dizaharidazele→dizaharide→monozaharide (glucoza, fructoza)
-enzime proteolitice, lipolitice

bila→emulsionarea lipidelor→particule foarte mici

Digestia alimentelor → compuşi simpli (monozaharide, aminoacizi, ac graşi)→trec bariera intestinală→circulaţia sanguină, limfatică→ficat→utilizate de organism

 
Particularităţile digestive ale sugarului şi copilului

Nou născutul

-suptul prezent de la 35 săpt de gestaţie

- cavitatea bucală – lipaza linguală, amilaza salivară→prezente de la naştere

- stomacul – pH neutru→secreţie redusă a pepsinei, lipaza gastrică activ bună

- intestinul – mare permeabilitate a mucoase

- dizaharidazele, peptidazele – activitate bună

 
pancreasul – bogat în ţ. conjunctiv
-tripsina—activ satisfăcătoare
-lipaza – activ. redusă
-amilaza – absentă la naştere
 

Sugarul şi copilul

cavitatea bucală – dentiţia temporară şi definitivă

          - limba- creşte numărul corpusculilor gustativi

          - creşte cantitatea de salivă (amilaza, lipaza)

stomacul – creşte capacitatea gastrică

                    - pH acid – la 3 luni→se normalizează secreţia de pepsinogen (la 2 ani)

intestinul – scade permeabilitatea mucoasei

                    - dizaharidazele - activitate bună

pancreas – tripsina – activitate bună

   - amilaza, lipaza→nivelul adultului –la 2 ani

secreţia bilei – deficitara la sugar

 

Nutritia copilului

Nevoile nutritive

Nutriţia adecvată→prevenirea bolilor acute şi cronice, asigură creşterea şi dezvoltarea
O serie de substanţe nutritive - neidentificabile→aportul asigurat printr-o dietă variată.

Necesarul hidric (apa)

Apa - element esenţial pentru existenţă
Continutul hidric al copilului 70-80% din greutate
Aportul exogen de lichide - principala sursă de apă (90%)
 
Pierderile de apă

                -evaporare (40-50% din aport),                     

                -excreţie renală (40-50% din aport)

                -eliminarea materiilor fecale (3-10% din aport).

 
Necesarul de apă
-nou-născut-60-80ml/kg/zi în primele zile de viaţă
-180-160ml/kg/zi în trimestrul I
-150-130 ml/kg/zi în trimestrul II
-130-110 ml/kg/zi între 6-12 luni
-copilul mic 90-100ml/kg/zi
-preşcolar 80ml/kg/zi
-şcolar 60ml/kg/zi.

Administrarea excesivă de lichide → hiponatremie şi încărcare vasculară

Aportul inadecvat →hipernatremie şi deshidratare.

Necesarul energetic

Evaluat în funcţie de greutatea şi vârstă.

Necesarul energetic zilnic  120-80 Kcal/kg/zi în primul an de viaţă→scade progresiv cu 10kcal pentru fiecare interval de 3 ani

 

Aportul caloric - să acopere cheltuielile energetice pentru metabolismul bazal, creştere, activitate fizică şi actiunea dinamic specifică.
Un dezechilibru caloric constant→modificări ale greutăţii corporale (în plus sau în minus).
 

Nevoile de proteine

Aportul proteic - să asigure 8-10% din necesarul energetic zilnic

Sursele de proteine - alimentele de origine animală (carnea, lactatele, ouăle) şi vegetală (legumele, cerealele, nucile)
Digestia proteinelor → peptide şi aminoacizi

Timpul, numărul şi aranjamentul aminoacizilor la nivelul moleculelor determină caracteristicile proteinelor.

 
Aminoacizi esenţiali

    -nu pot fi sintetizaţi de organism  (treonina, valina, leucina, izoleucina, lisina, triptofanul, fenilalanina, metionina şi histidina)

Acizii aminaţi neesenţiali

    - pot fi sintetizaţi de organism (alanină, arginină, acidul aspartic, asparagină, acidul glutamic, glutamina, glicina, prolina şi serina)

Aminoacizi semiesenţiali sau condiţionat esenţiali

    –acizi neesentiali care pot deveni esenţiali în anumite condiţii

Necesarul proteic
-2-2,5g/kg/zi primele şase luni (prematurul 3,5g proteine/kg/zi).
-după vârsta de şase luni - 2g/kg/zi
- după vârsta de un an - 1g/kg/zi.
-acizii aminaţi esenţiali / neesenţiali → 3,5/5.

 

•Dietele sărace în proteine →încetinirea creşterii, malnutriţia, compromiterea sistemului imun, a sintezei enzimatice şi hormonale.
Consumul proteic în exces→ producţie crescută de uree→ încărcare osmotică crescută

Nevoile de glucide

Rol: sursă de energie
Sursă: -vegetală –fructe, zarzavaturi, cereale

                -animală – lapte, ficat, carne

Clasificare :

Monozaharidele : glucoza, fructoza şi galactoza
Dizaharidele: lactoză, zaharoză şi maltoză
Polizaharidele: amidonul, glicogenul, polimerii glucozei, fibrele alimentare
 

Polimerii glucozei-

formati din reziduuri de glucoză legate în lanţ linear prin legături glicozidice

se obţin prin hidroliza limitată a amidonului din cereale

utilizate în formulele de lp pentru prematuri şi malnutriţi - asigură aportul energetic fără a creşte presiunea osmotică a laptelui.

Principalele acţiuni ale fibrelor alimentare:

·reglează apetitul, efect de saţietate, măresc vol bolului alim, accelerează tranzitul intest, combat obezitatea.
·modifică flora intest prin ↓ pH –ului şi accelerarea tranzitului
·scad abs L, P, G prin inhibarea enz pancreatice
·reduc abs mineralelor( Zn,Fe,Mg,Se,Na,K) prin chelare de către ac fitic
·cresc excreţia colesterolului şi ac biliari
Consumul de fibre se corelează cu:

-scăderea incidenţei cc de colon, sân, prostată diverticulozei intestinale, obezit, d-z, b c-v.

•Surse de fibre alim: tărâţele cerealelor, fructe, zarzavaturi, ciuperci.

Nevoile cantitative de glucide:

·12 g/kg/zi la sugar, copil mic (prematur = 6-8 g/kg/zi, dismatur=18-24 g/kg/zi
·10 g/kg/zi- preşcolar                              
·8 g/kg/zi-scolar  
 
Deficitul de glucide - opreşte creşterea

  -hipoglicemie→↑ catabolismul triglicerid→cetonemie

  -carenţa fibrelor alim→constipaţie

Excesul de glucide:-global = obezitate

                               -lactoză = diaree osmotică

                              -zaharoză = obez, d-z, carii dentare

                              -amidon = hopoproteinemie

        -fibre alim = accel tranzit,↓abs P, G, săruri minerale.

Alimentatia naturala
walim - cu LM în primele 4-6 luni de viaţă
wideală→compoziţia adaptată posib de dig, asig nevoile nutriţionale

 

  Fiziologia secreţiei lactate:

Lactogeneza

a. Control endocrin: foliculina, progesteronul, h. lactogenic placentar, prolactina, STH, insulina, h. tiroidieni, suprarenali

b. Control nervos – reflex- prin supt→excit recept senzoriali din mamelon, areole→ stimuli pe căi spinale→hipotalamus→ elaborare de prolactină şi ocitocină

Ejecţia laptelui – mec. neuroendocrin.

Ocitocina şi vasopresina→cel mioepitel de la niv acinilor şi can galactifere (prez Ca2+)→contracţie→ evacuarea laptelui.
 
Factorii care afectează compoziţia laptelui matern
·Vârsta gestaţională
·Dieta mamei
·Modificările din timpul unei mese
·Momentul zilei
·Stadiul lactaţiei (colostru, lapte de tranziţie, lapte matur)
 
Colostrul: primele 5 zile
·pH = 7,4; densitate = 1040; conţ hidric= 87%.
·celule: macrofage, neutrofile, limfocite T,B, cel epiteliale
·proteine: 41-27 g/l
·lactalbumina nivel↓.
·lactoferina, Ig As, hormoni, enz, aa→niv maxim
·glucidele: 30-60 g/l, lactoza↓
·lipidele: 30 g/l, ac graşi nesat esenţiali↑
·sărurile minerale: 3,9 g/l (Na,P,Ca,Fe,Zn,Cu,Se,Mn) - nivel↑
·vitaminele: A,E,C,B12 -bine reprezentate
·val energetică: 500-580 kcal/l.

Laptele de tranziţie: ziua 6-10

·scad: proteinele, sărurile ,pH-ul,
·cresc progresiv:lipidele, lactoza, vit grup B

 

Laptele matur: conţ hidric = 87-95%, densit = 1030, pH = 6,9-7.

     PROTEINELE®9- 10 g/l

            a)cazeina

·40%, termorezistentă, precipită la pH=4,5
·metionină/cistină=0,69 → laptele cel mai bogat în cistină

b)proteinele din lactoser 60%, rezist la acţ enz proteol, se coagul la cald

Alfalactalbumina - leagă glucoza de galactoziltransferază

Lactoferina

  • fixează 2 atomi de Fe3+, participă la abs Fe din lapte
  • are rol de ligand al Zn, Mg
  • rol bacteriostatic

Imunoglobulinele:

·Ig As sintetiz în gl mamară (răspuns la sensibilizarea limfocitelor la Ag din intest mamei)
·Ig G,M,A - cantit mică, transfer din serul mamei

 

       Albuminele serice - transfer din serul mamei

           - rol de liganzi ai folaţilor, vit B12, vit D

Enzimele laptelui –rol: în digestie + apărare antiinfecţ
Ø-lizozimul- rol bactericid→hidroliza peptidoglicanilor din peretele celular al bacteriilor.
Ø-lipaza- 0,1 g/l→hidroliz glicerolii şi esterii colesterolului din lapte
Ø-lipoproteinlipaza-hidroliz trigliceridele laptelui
Ø-α-amilaza-compens deficitul enz pancr şi intest
Ø-galactoziltransferaza- din sistemul enz de sinteză a lactozei.
Ø-lactoperoxidaza- acţ bacteriostatică
Øproteaze- cataliz hidroliza proteinelor
GLUCIDE:
j 70 g/l
jlactoza = 60 g/l
joligozaharidele = 10 g/l
·Lactoza se sintetiz sub control genetic, nivelul→corelat cu niv α-lactalbuminei creşte în cursul lactaţiei.
·Oligozaharidele  -rol în apărarea antiinfecţioasă (factorul I bifidus)
 
LIPIDE:  40 g/l
·globule înconj de o membană glicoproteică→emulsie fină, stabilă în mediul apos al laptelui
·structural: trigliceride=98%, fosolipide=1%, colesterol=0,5%, AG liberi 0,5%
·triglic - raport egal între AG saturaţi şi AG nesaturaţi
·AG esenţ→din alim mamei (10% din AG totali)
·în cursul lactaţiei→cresc AG cu lanţ mediu
·concentraţie max→orele 10-14
·în cursul suptului (disgeuzie- saţietate- limitarea suptului)
·absorbţia L laptelui → 90%
 
SĂRURI  MINERALE: 2 g/l  (hipomineralizat)
·- ne influenţat de alim mamei
·-Na cantit mică=100-200mg/l→ incidenţa ↓ HTA la sugarul alim nat
·-Ca, P conc mică - absorbţia şi utiliz bună dat raport lor, similar plasmatic (2/1)
·-Fe cant mică=0,5-1mg/l - abs.  bună dat lactoferinei

 

VITAMINE:

variază cu aportul alim al mamei

*Vit A, E, grup B bine reprez în lapte, asig nevoile sugarului
*Vit D nu asig necesarul deşi 10-15% e în formă activă
*Vit K nu acoperă necesităţile
*Vit C e bine reprez dacă mama nu fumează
 
FACTORII DE PROTECŢIE ANTIINFECŢIOASĂ
vFactori celulari:
·Limfocite B→Ac faţă de anumiţi germeni
·Macrofage→acţ bactericidă în intestin
·Neutrofile→acţ ca fagocite
·Limfocite T→distrug celulele infectate
 
Imunoglobulinele :Ig As împiedică penetrarea tract. digestiv
–       Ig G,M provin prin transfer din serul matern 
Lactoferina şi liganzii vit B12-rol bacteriostatic→chelarea Fe,vit B12 necesare dezv unor bacterii.
Lizozimul –rol bactericid→distrugerea peretelui bacterian
Fracţ c3,c4 - rol în chemotactismul fagocitelor
Factorul antistafilococic→inhibă ↑stafiloc aureu şi a unor virusuri
Lactoperoxidaza→acţ bactericidă impotriva streptococ,salmonela...
Factorii bifidus -dezv b. bifidus
Interferonul- ­activ. antimicrobiană a cel imune
 
MODULATORII CREŞTERII DIN LAPTELE UMAN
                     -stimul creşterea unor organe prin proliferarea cel:
·Factorul epidermal de creştere→ diferenţierea epiteliilor: pulmonar, gastro-intestinal, urinar
·Factorul neuronal de creştere – maturarea unor neuroni senzoriali, arborizarea SN simpatic intestinal
·Factorii de stimulare a limfocitului B
·Factorii de creştere insulinici – reduc  permeabilitatea muc intestinale
·Taurina- rol în proliferarea celulară din bulbul olfactiv şi retină
·Osteopontina -  rol în sinteza matricei minerale a osului, leagă Ca2+
·Poliaminele – stimulează sinteza proteică, ↓ permeabilit muc intestinale
 
Valoarea energetică = 670-700 kcal/l

AVANTAJELE ALIMENTAŢIEI NATURALE

-asig nevoile energetice şi nutritive în primele 4l
-oferă echipam enz necesar pt utilizarea componentelor laptelui
-asig protecţia antiinfecţ, antialergică
-consolidează leg afectivă mamă-sugar,
-alim economic, livrat pregătit şi încălzit
-suptul→involuţia uterului postpartum, efect contraceptiv, anticancerigen

 

CONTRAINDICAŢIILE ALIMENTAŢIEI LA SÂN

-materne -permanente: septicemia, TBC activă, boli psihice, caşexia, IC, IR, dz dezechilibrat, citostatice, anticoagulante, sarcina > 20 săpt

temporare: infecţiile sânului, ragade sângerânde de mamelon, infecţii ac tratate cu antibiotice
¨Infecţia HIV –virusul prezent în laptele matern
-transmiterea prin lapte

                - 14% la mame infectate antenatal

                - 29% la mame infectate postnatal

din partea copilului – galactozemia, fenilcetonuria

OBSTACOLE ŞI INCIDENTE ÎN ALIMENTAŢIA NATURALĂ
din partea mamei:

- malformaţii mamelonare

- angorjarea

- ragadele mamelonare

•mastita şi galactoforita- confirmate prin ex citologic al laptelui, necesită trat antiinfecţ, evacuarea laptelui şi adm lui fiert
•hipogalactia
moderată-sugarul plânge cu mult înaintea masei următ,G nesatisfăc
severă-curbă ponderală descend, constipaţie, malnutriţie

din partea sugarului:

•malformaţii orale: cheiloschizis,-palatoschizis
•prematuritatea
•regurgitarile
•vărsăturile
•refuzul sânului
•colicile abdominale – apar de la 10 zile -3 luni
•“diarea” postprandială
 
Prin LM se elimină:
Øantibiotice→disbioză intestinală, invadarea fungilor,rezistenţă.
Øpesticide →eritem, astenie,convulsii chiar moarte subită.
Øalergeni alimentari  ( β-lactoglobulina, ovalbumina, ovomucoidul)
Ømedicaţia SN: anxiolitice, sedative, antipsihotice →somnolenţă, tulb de ritm resp, de deglutiţie, hipertonie musculară, erupţii cutanate.
Øtoxicele sociale :alcool, fumat, cafea

 -alcoolul →tulb resp şi neurologice

-fumatul →anorexie, apatie, vărsături, bradicardie

-cofeina →tulb de ritm cardiac, agitaţie

CONDIŢII DE VIAŢĂ PENTRU FEMEIA CARE ALĂPTEAZĂ:

·Igiena corporală→toaleta, masajul sânilor, sutien adecvat
·Respectarea odihnei→somn, mediu familial calm,de încredere
·Interdicţia automedicaţiei
·Med puţin toxice, perioadă scurtă de timp
·Supliment - de lichide → 800ml/zi
-caloric → 6ookcal/zi
-de calciu → 400mg/zi
·Legume şi fructe crude
·Nu : - alcool, cafea,cola, fumat
                      - ceapă, usturoi, conopidă, varză (?)
 

ALIMENTAŢIA ARTIFICIALĂ

COMPOZIŢIA LAPTELUI DE VACĂ

- apă =87%;  densitatea=1034    pH=6,3-6,8

Proteinele

-34g/l
-excesul→metabolizare şi epurare dificilă→încărcare osmotică↑
-utilizarea proteinelor→consum mare energetic
–Cazeina
·28g/l = 82% din proteinele laptelui
·precipită în flocoane mari
·conţinut de cistină↓
- Proteinele din lactoser
·6g/l = 18%,  rol-exclusiv nutriţional
·nu sunt protejate de enzimele proteolitice
·raportul cazeină/lactoser=82/18 (LM=40/60)
·alfalactalbumina (diferită)
·betalactoglobulina– fracţiunea cea mai antigenică
·lactoferina (0.3g/l) →infecţii enterale
·imunoglobulinele– nu sunt protejate de enz. proteolitice
·enzimele – heterospecifice
·fenilalanina, tirozina, metionina – cantit↑
·treonina, citrulina, cistina, taurina – cantit↓

25% - proteine neabsorbite→floră de putrefacţie în colon

Glucidele

·48g/l
·lactoză levogiră (se abs. repede)
·oferă de 2 ori mai puţină galactoză pt procesele de mielinizare

Lipidele

·36g/l
·ac graşi saturaţi 74%;   
·ac graşi nesaturaţi→26%
·absorbite în proporţie de 70-80%

Sărurile minerale

·7-8g/l (pres osmotică ↑)
·Na , K→cantit de 3-9 X mai mare ca LM
·Ca→cantit de 3-4 X mai mare
·P→de 6 X mai mare ca LM→suprasolicită rinichiul
·Fe, Cu, Se→cantitate↓
Vitaminele
·Bogat în vit. B2, B5, B6 şi K
·Vit. D, C şi E ↓

Valoarea energetică=650-700 Kcal/l

Microbii laptelui de vacă

- în condiţii igienice→5 000 – 50 000 germeni/ml

ØGermeni saprofiţi
·microbi acidifianţi (inactivaţi de căld) : streptococus lactis, termobacterium bulgaricum, lactobacilii
·microbii de putrefacţie (termorezistenţi) : b. Proteus, Enterococus, Bacillus subtilis
ØGermeni patogeni
·b. Koch, stafilococ
·nu modifică compoziţia LV
·pot provoca îmbolnăviri

Sterilizarea laptelui

  • fierberea în clocot la 102ºC timp de 10-15 min.
  • pasteurizarea →tratarea la 90ºC-3 min sau la 65ºC – 30 min, apoi răcire bruscă
  • autoclavarea→la temp de 115ºC şi pres de 2 atmosfere – 10 min
  • uperizarea→tratarea la 150ºC – 3 min

Modificările compoziţiei laptelui

Ødeshidratarea→lapte praf
Øreducerea conţinutului de prot (12-19g/l), săruri (↓pres osmotică)
Øraportul cazeină/lactoser – 82/18→40/60
Øameliorare calitativă a proteinelor şi am ac (cistină, taurină)
Øadaos de glucide (lactoză, zaharoză, dextrin-maltoză)→54-82g/l
Øameliorarea proporţiei ac graşi saturaţi/nesaturaţi (ac linoleic-10%)
Øadaos de vitamine şi oligoelemente (Fe,Cu)
 

Incidentele alimentaţiei artificiale 

  • Anorexia
  • Subalimentaţia
  • Supraalimentaţia
  • Colicile abdominale
  • Intoleranţa la laptele de vacă

ALIMENTAŢIA MIXTĂ

alimentaţia cu LM + LP (primele 4 l)
se indică în hipogalactie
suplimentarea cu LP se face aplicând metoda -

   -complementară

   -alternativă

adm LP se face cu linguriţa, biberon cu tetine cu orificii mici
 

Formulele de lapte pentru sugari

¨unica sursă de substanţe nutritive până la vârsta de 4-6 luni
¨disponibile pe piaţă sub trei forme:

         a)forma lichidă

         b)concentrat lichid

         c)laptele praf sau concentratul sub formă de pulbere se împart în:

nformule standard pe bază de lapte de vacă
nformule pe bază de soia
nformule speciale pentru copii cu nevoi speciale
 

 1.Formulele standard pe bază de lapte de vacă

 –formule de început sau preparate pentru sugari şi formule de continuare sau “progres″.

A.Formulele de început

 compoziţia cea mai apropiată de cea a laptelui de mamă matur
 proteinele sunt în concentraţie de 12-20 g/l
în funcţie de raportul cazeină/proteine din lactoser se pot întâlni:
 
formule de lapte pe bază de lactoser (“premium” sau cu proteina modificată) - compoziţia similară cu cea a laptelui matern (cazeină/lactoser=40/60)

Exemple: Aptamil, SMA clasic, Similac, Nan

 

formule de lapte pe bază de cazeină (cu proteina nemodificată) – raport cazeină/lactoser apropiat celui din laptele de vacă (mai mare de 1).

            Exemple: Milumil, SMA confort, Nan AR

Lipidele –50% din necesarul energetic zilnic al copilului.
•tendinţa actuală
¬de a se înlocui grăsimile animale (din laptele de vacă) cu grăsimi vegetale (uleiuri obţinute din porumb, soia, cocos, floarea soarelui)
¬aport echilibrat de acizi graşi esenţiali (acidul linoleic şi α linolenic)
¬recent -  pe piaţă formule de lapte îmbogăţite cu DHA şi ARA
¬unele formule - grăsimi “predigerate”, trigliceride cu lanţ mediu (MCT)
pentru o bună digestie a grăsimilor - adaus de taurină şi carnitină
 

Glucidele

-cantitate de lactoză similară cu cea din laptele de mamă
-lactoza - beneficii:
îmbunătăţirea funcţiei intestinale
reducerea riscului infecţiilor şi a eritemului fesier
asigurarea unei surse de energie accesibile pentru o creştere rapidă
îmbunătăţirea absorbţiei proteinelor şi mineralelor.
-alte zaharuri: maltoza, zaharoza, dextrin maltoza, amidonul semifiert sau gelatinizat.
 
Mineralele (calciu, fosfor, fier, iod, cupru, zinc) şi oligomineralale (mangan, crom, seleniu) - în cantităţi similare cu cele din laptele de mamă.

Fierul

  • necesar bunei dezvoltări a creierului şi a sistemului imun
  • absorbţie intestinală destul de slabă
  • formulele de lapte

           - îmbogăţite cu fier (aprox 12 mgFe/l)

           - conţinut redus în fier (aprox 2 mg Fe/l)

Raportul calciu/fosfor trebuie să fie intre 1,2-2.

Vitaminele esenţiale pentru creşterea copilului, pentru menţinerea şi funcţionarea corespunzătoare a tuturor ţesuturilor.
-adăugate în formulele de lapte în cantitate corespunzătoare pentru a se asigura necesarul nutritiv al sugarului.
-în zona europeană supliment de vitamină D pe cale orală sub formă de picături (Sterogyl, Vigantol, Uvesterol etc.) în doză de 400-800 ui/zi.
Nucleotidele
-componente intracelulare cu greutate moleculară mică fiind unităţile de bază ale acizilor nucleici (ADN şi ARN)
-efecte benefice asupra tractului gastrointestinal şi a sistemului imun
 

B) Formulele de continuare (progres sau “follow-on”)

b-cantitate mai mare de proteine, fier, calciu şi alte elemente nutritive necesare unei creşteri corespunzătoare.
b- aportul caloric este similar cu formulele de început
b-dezavantajul - de ordin economic

       Exemple: Aptamil 2, Enfamil2 , Guigoz 2, SMA 2

Laptele de vacă integral, sub formă lichidă sau pudră, NU este recomandat înainte de vârsta de 1 an

2. Formulele pe bază de soia

- folosirea de rutină în prevenirea colicilor abdominale sau a diferitelor forme de atopie nu este justificată.

       Exemple: Infasoy, Isomil, Végélact, Alsoy.

3. Formule speciale de lapte

Formule de lapte pentru prematuri

 –formule pe bază de lapte de vacă, conţinut mai ridicat în proteine, minarale şi vitamine

-lipidele  reprezentate de trigliceride cu lanţ mediu.

  Exemple: Enfamil Premature, Similac Special Care, Preguigoz, Pre Nan, Alprem.

Formulele hipoalergenice (HA)

Ø proteina - parţial hidrolizată

                - alimentaţia sugarilor cu risc atopic.

Exemple: Nan HA, Guigoz HA, Novalac HA

Øproteina - hidrolizată

              - alimentaţia copiilor cu alergie la proteinele LV, malnutriţi, sindroame de malabsorbţie (fibroza chistică)

       Exemple: Alimentum, Nutramigen, Pregestimil, Alfare

Formule pentru copii cu probleme digestive

  • formule hipolactozate – folosite în realimentarea sugarilor după boala diareică acută (Milupa HN 25, Al 110, Similac Lactose-Free)
  • formule de lapte anti-regurgitare –formule îngroşate, de obicei, cu amidon semifiert (Nutrilon AR, Alma AR, Novalac AR)
  • formul pentru combaterea constipaţiei şi reglarea tranzitului intestinal - glucidele sunt reprezentate 100% de lactoză (Novalac IT, Modilac Transit, Galia Transit)
  • formule acidifiate – conţin fermenţi lactici care hidrolizează rapid lactoza în acid lactic, în alimentaţia sugarilor inapetenţi, la cei cu colici şi cu meteorism abdominal (Bio-Guigoz, Pélargon)

Formule de lapte “junior” sau “de creştere”

  • în alimentaţia copilului după vârsta de 1 an
  • adaptate necesarului nutritv al copilului mic
  • îmbogăţite cu calciu, fier, iod, vitamine şi acizi graşi esenţiali
  • (Novalac 3, Nestle Junior). 
105 22

Comentarii :


avatar

Materiale noi pe site:




Cele mai citite materiale:



  
Design by Dr. wikko © 2017