...





                        

Anatomia omului [66]
Anatomia topografica [30]
Anestezie/Reanimare [17]
Alergologie [8]
Biochimia [37]
Biochimie Clinica [7]
Biofizica [12]
Biologie moleculara [27]
Biostatistica [6]
Boli Infectioase [9]
Boli infectioase la copii [17]
Boli profesionale [1]
Cardiologie [43]
Chimie bioorganică [4]
Chirurgie [58]
Chirurgia OMF [4]
Chirurgia pediatrica [5]
Cultura comunicarii [0]
Kinetoterapie [10]
Dermatologie [30]
Ecologie [2]
Endocrinologie [13]
Epidemiologie [9]
Examen de Stat USMF [17]
Farmacologie [28]
Filosofie si bioetica [16]
Fiziologia umana [40]
Fiziopatologie [31]
Ftiziopneumologie [11]
Gastroenterologie [19]
Genetica umana [27]
Geriatrie [1]
Ginecologie [20]
Igiena generala [29]
Imunologie [4]
Hematologie [17]
Histologie [17]
Medicina interna- Terapie [40]
Medicina de Familie [18]
Medicina de Laborator [1]
Medicina Militara [3]
Medicina legala [6]
Medicina sociala [2]
Microbiologie [14]
Morfopatologie [39]
Nefrologie [12]
Neurologie [22]
Neonatologie [2]
Nursing [6]
Obstetrica [23]
Oftalmologie [10]
ORL [10]
Oncologie [4]
Parazitologie [4]
Pediatrie si Puericultura [61]
Pneumologie [27]
Psihiatrie [46]
Psihologie [14]
Radiologie si Imagistica [35]
Reumatologie [10]
Stomatologie [32]
Traumatologia si ortopedia [18]
Urgențe medicale [30]
Urologie [18]




Однажды твоя жизнь будет оценена не по тому сколько денег ты заработал и сколько у тебя машин. А по тому как ты повлиял на чью-то жизнь...


Ar putea sa te intereseze:


Gastroenterologie

Actualităţi în abordarea bolilor inflamatorii cronice ale intestinului


·

   Medtorrents este comunitate libera, de acea Download-ul este gratuit.

   Puteti expedia materialele Dvs pe mail: admin@medtorrents.com

 

  BICI sunt multifactoriale, considerându-se că ele se datorează factorilor “de mediu” pe un teren genetic determinat.

 

1) Terenul genetic

  Până în anii 2000 se cunoştea faptul că 10-15% dintre cazurile suferind de boală Crohn  (BC) şi de rectocolită hemoragică (RCH) sunt familiale, boala existând şi la rudele de gradul I:

  • Ambele boli pot fi prezente în aceeaşi familie, dar nu există un mod de transmisie simplu, mendelian;

  • Pe de altă parte, nu există o asociere foarte strânsă cu diversele antigene ale sistemului HLA, cu excepţia Japoniei, unde s-a găsit o asociere, dar de mică importanţă între RCH şi antigenele HLA-DR2.

  • În ultimii ani ai mileniului precedent s-au descris totuşi şi alte posibile asocieri ale BICI cu: HLA-A2, HLA-DR4, HLA-DR1, DQW5, HLA-B44 şi CW5, precizându-se chiar că HLA-DR2, W24 şi BW35 sunt mai des observate la bolnavii cu RCH, decât la cei cu BC.

 

  Se cunoaşte faptul că BICI se pot asocia cu boli care au relaţie cu complexul major de histo-compatibilitate cum ar fi:

  •   - Psoriazis  - Scleroză multiplă

  •   - Atopie  - Anemie hemolitică autoimună

  •   - Eczemă  - Hepatită autoimună

  •   - Boală celiacă  - Colangită primară sclerozantă

  •   - Spondilită ankilopoetică   (HLA  B27, B44)

 

  Mai mult, se apreciază că BICI se asociază relativ frecvent cu boli genetice bine cunoscute cum ar fi:

  1. Sindromul Turner

  2. Fibroza chistică de pancreas.

  În ultimii 10 ani s-a lucrat la căutarea unor markeri subclinici ca indicatori ai unei predispoziţii genetice, cum ar fi prezenţa anticorpilor anticitoplasmă a neutrofilului (ANCA), care ar putea fi prezenţi până la 70% la pacienţii cu RCH.

  Pe de altă parte, se ştie că rudele de gradul I au nivele mult mai ridicate de anticorpi circulanţi dirijaţi împotriva antigenelor celulelor epiteliale ale colonului, ceea ce ar traduce de asemenea o anumită susceptibilitate genetică.

  După 2000, se apreciază că genele care pot imprima riscul pentru a dezvolta o BICI sunt foarte numeroase.

  Între ele, gena CARD 15/NOD2 este implicată în predispoziţia genetică a BC şi nu a RCH.

  O legătură între RCH şi anumite regiuni ale cromozomilor 3, 7 şi 12 a fost raportată, dar nici o genă de susceptibilitate nu a fost până în prezent clar identificată în RCH. Primul studiu a lui Schwab şi colab. pune în evidenţă un teren genetic predispozant pentru RCH.

  Gena MDR1, exprimată de către celulele epiteliale intestinale, produce o glicoproteină P care este considerată ca o barieră contra xenobioticelor. Şoarecii invalidaţi pentru această genă dezvoltă o colită comparabilă cu RCH, care este prevenită prin administrarea de antibiotice, ceea ce sugerează rolul protector al glicoproteinei P împotriva invaziei bacteriilor sau toxinelor.

  Studiul genetic a lui Schwab şi a colab.pe 149 bolnavi cu RCH şi 126 bolnavi de BC, comparativ cu un lot martor, susţine clar că pierderea funcţiei de barieră, legată de o producţie mică de gpP la subiecţii cu mutaţia amintită, indică că aceasta constituie un teren genetic predispozant pentru dezvoltarea unui RCH (comparativ cu lotul martor,  p 0,045). În schimb, nu a existat nici o diferenţă între bolnavii cu BC şi martorii sănătoşi !

 

  2) Factorii de mediu

 a) Agenţii infecţioşi

  Pentru colita ulcerativă nu există argumente suficiente în favoarea unui agent infecţios, bacterian sau viral.

  S-a descris, totuşi, de către Burke şi colab. în 1988 o Escherichia coli, care posedă adezine. Aceste bacterii pot să se fixeze uşor pe epiteliu, dar încă nu se ştie dacă ele au, în mod cert, un rol în patogenia bolii. 

  Pentru boala Crohn, diferite microorganisme au fost suspectate, cum ar fi virusurile ARN şi bacteriile cu “perete deficient”, cercetările concentrându-se în ultimii ani spre o micobacterie atipică.

  Tot în ultimul timp s-a corelat boala Crohn cu unele infecţii cu Mycoplasma ale tractului respirator.

  La adult, intervenţia factorilor infecţioşi a fost mai frecvent demonstrată, faptul trebuind oricum să ne preocupe în cadrul diagnosticului diferenţial:

 

b) Factorii alimentari

- Excesul de zahăr şi deficitul de fructe proaspete şi fibre (!);

- Prescrierea unui regim fără lapte (lactate) ar putea reduce nivelul reşutelor colitei ulceroase;

- Acumularea de acid arahidonic în membrana netrofilului ar duce în momentul activării acestuia la eliberarea de leucotriene tip B4 cu acţiune pro-inflamatorie cunoscută !

  • tabac   ­ CU după oprirea    (după Popa, Bizo)   fumatului   ­ BC la fumători

  • contraceptive orale la femei. 

 

c) Alteraţii funcţionale ale celulelor epiteliale

  S-a semnalat că, colita ulceroasă şi boala Crohn se însoţesc de o creştere a permeabilităţii intestinale, chiar în caz de remisie completă.

  În cazul BC această asociere se observă, de asemenea, la rudele apropiate.

  Aceasta sugerează o anomalie a celulelor epiteliale, ipoteză confirmată de punerea în evidenţă a unei compoziţii anormale în glicoproteine la nivelul mucoasei colonului la pacienţii suferind de colită ulceroasă.

  Studierea încorporării 3H-glucosaminei a permis să se concluzioneze că sinteza glicoproteinelor este în general redusă în colita ulceroasă.

  Studiile metabolice pe celule epiteliale colonice provenind de la pacienţii care suferă de colită ulceroasă au demonstrat o diminuare a aptitudinii de a metaboliza acizii graşi cu lanţ scurt care constituie principala sursă de energie a acestor celule.

  Este deci posibil, cel puţin în colita ulceroasă, ca celulele epiteliului colic să fie anormale, ceea ce ar duce la un deficit al stratului de mucus şi deci la o creştere a permeabilităţii mucoasei.

  Această anomalie ar putea fi sub control genetic.

260 66

Comentarii:


avatar


Materiale noi pe site:



Cele mai citite materiale:



  
Design by Dr. wikko © 2017