...





                        

Anatomia omului [66]
Anatomia topografica [30]
Anestezie/Reanimare [17]
Alergologie [8]
Biochimia [37]
Biochimie Clinica [7]
Biofizica [12]
Biologie moleculara [27]
Biostatistica [6]
Boli Infectioase [9]
Boli infectioase la copii [17]
Boli profesionale [1]
Cardiologie [43]
Chimie bioorganică [4]
Chirurgie [58]
Chirurgia OMF [4]
Chirurgia pediatrica [5]
Cultura comunicarii [0]
Kinetoterapie [10]
Dermatologie [30]
Ecologie [2]
Endocrinologie [13]
Epidemiologie [9]
Examen de Stat USMF [17]
Farmacologie [28]
Filosofie si bioetica [16]
Fiziologia umana [40]
Fiziopatologie [31]
Ftiziopneumologie [11]
Gastroenterologie [19]
Genetica umana [27]
Geriatrie [1]
Ginecologie [20]
Igiena generala [29]
Imunologie [4]
Hematologie [17]
Histologie [17]
Medicina interna- Terapie [40]
Medicina de Familie [18]
Medicina de Laborator [1]
Medicina Militara [3]
Medicina legala [6]
Medicina sociala [2]
Microbiologie [14]
Morfopatologie [39]
Nefrologie [12]
Neurologie [22]
Neonatologie [2]
Nursing [6]
Obstetrica [23]
Oftalmologie [10]
ORL [10]
Oncologie [4]
Parazitologie [4]
Pediatrie si Puericultura [61]
Pneumologie [27]
Psihiatrie [46]
Psihologie [14]
Radiologie si Imagistica [35]
Reumatologie [10]
Stomatologie [32]
Traumatologia si ortopedia [18]
Urgențe medicale [30]
Urologie [18]




Однажды твоя жизнь будет оценена не по тому сколько денег ты заработал и сколько у тебя машин. А по тому как ты повлиял на чью-то жизнь...


Ar putea sa te intereseze:


Gastroenterologie

Diagnosticul pozitiv şi diagnosticul diferenţial în BICI


·

   Medtorrents este comunitate libera, de acea Download-ul este gratuit.

   Puteti expedia materialele Dvs pe mail: admin@medtorrents.com

 

 

Termenul de BICI este utilizat în general pentru două entităţi: Colita ulcerativă (C.U.) sau Recto-colita hemoragică (RCH) şi Boala Crohn (B.C.). Aceste două desordini sunt grupate împreună din cauza unor similarităţi epidemiologice (deşi se pare că există unele diferenţe în acest sens), imunologice şi ca mecanisme generale de producere, având caracteristici clinice şi terapeutice asemănătoare.

Ambele boli au crescut ca frecvenţă în ultima decadă comparativ cu anii 1950-1960, fenomenul fiind mai important se pare pentru B.C.

BICI poate exista la orice vârstă, dar peak-ul este în decada a 2-a (75%) din totalul bolnavilor), sugarii reprezentând abea 3%.

În ambele boli există dificultăţi diagnostice la debut, în special în cazul C.U. (20% din cazurile de C.U. nu prezintă suficiente argumente diagnostice la debut).

Din păcate, deşi există posibilităţi importante şi exacte pentru diagnostic într-un mare număr de cazuri, se afirmă că nu există un semn patognomic pentru BC sau pentru CU.

Diagnosticul BICI, atât pentru B.C., cât şi pentru RCH se bazează pe argumente clinice, biologice, radiologice, endoscopice, histopatologice.

•Diagnosticul clinic al BICI

•Diagnosticul clinic al BICI, atât în cazul B.C., cât şi a RCH se bazează pe manifestările digestive şi frecvent pe cele extradigestive.

•RCH

–În cazul RCH leziunile continue sunt limitate la colon, interesând totdeauna rectul şi urcând mai mult sau mai puţin în lungimea colonului. Nu există interesare supracolică. Leziunile perineale sunt rare şi constau în acest caz în simple fisuri anale.

Simptomatologia este dominată de rectoragii (90% din cazuri) mai exact diaree sângerândă şi durerile abdominale, acestea fiind frecvent în legătură cu defecaţia şi sugerând interesarea rectală.

Se pot adăuga anoraxia, greţurile, vărsăturile.

simptomele digestive prezente la 46 cazuri suferind de C.U. cu vârsta de 11,4+3,9 ani, la Spitalul Sainte-Justine din Montreal sunt următoarele:

  1. •diaree diurnă 96%

  2. •diaree nocturnă 62%

  3. •sângerare rectală 91%

  4. •dureri abdominale 91%

  5. •tensiune 69%

  6. •incontinenţă 25%

  7. •vărsături 20%

  8. –simptomatologia bolii fiind suficient de zgomotoasă, diagnosticul se stabileşte de la primele simptome cam în aproximativ 9 luni

  9. –la aceasta se adaugă şi manifestările extradigestive ale bolii (tratate separat)

 

Boala Crohn

B. Crohn este caracterizată printr-o interesare segmentară şi focală, a tubului digestiv, de la cavitatea bucală, la anus, predilecţia clasică fiind regiunea ileo-cecală (80% din cazuri). Leziunile fiind transmurale şi putând evolua spre stenoze, fisuri, fistule sau abcese, plus variabilitatea topografică explică varietatea manifestărilor clinice.

În mod obişnuit, debutul bolii este insidios, fiind prezente dureri abdominale şi/sau o diaree intermitentă. Când sunt prezente ambele simptome, relativ recente, persistente, cu coproculturi care nu evidenţiază o floră patogenă şi mai ales dacă sunt nocturne, adăugându-se stare generală alterată, cu slăbire în greutate, orientarea clinică a diagnosticului este mai uşoară, mai rapidă. Dacă evoluţia este mai lentă şi mai puţin zgomotoasă se intră în sfera diagnosticului cronic dureros sau a diareei cronice, iar intervalul de la debut până la stabilirea dg-lui creşte de la mai multe luni, la mai mulţi ani ! (în medie 18 luni).

Interesarea ileală, adevărata B. Crohn se manifestă prin dureri abdominale, cu localizare în fosa iliacă dreaptă, uneori cu palparea unei formaţiuni, mai greu de descris, aproape imposibil de delimitat. Când boala mimează apendicita acută, B.C. este descoperită cu ocazia unei laparoscopii (10-20% dintre cazuri).

Interesarea bolii Crohn la nivelul colonului determină dureri abdominale + diaree cronică, adeseori mai abundentă decât în localizarea ileală. În 20% dintre cazuri, B.C. ia un aspect clinic confundabil cu cel al unui RCU, când rectoragiile sunt pe primul plan.

Localizarea perineală este neaşteptat de mare, de la 30% la 80%, cel mai frecvent fiind vorba de fisuri anale, cu un caracter rebel şi recidivant, în absenţa constipaţiei. La acestea pot fi asociate fistule şi abcese peri-anale, cu semnificaţie f. gravă, pentru că contrar fisurilor simple, aceste leziuni par a fi legate de inflamaţia rectală asociată (dg. diferenţial cu RCU este obligatoriu!)

Interesarea digestivă înaltă (esofag, stomac, duoden) este destul de rară, şi cu o simptomatologie destul de confuză, cu dureri care pot fi vagi, dar cu slăbire în greutate. Această localizare trebuie căutată în mod sistematic prin endoscopii, cu efectuarea de biopsii, în vederea precizării extinderii bolii. Leziunile evidenţiate endoscopic (macroscopie) şi cu deosebire cele microscopice (granuloame) în teritoriul macroscopic aparent normal nu reprezintă situaţii rare, contribuind la dg-ul B.C. în peste 50% din cazuri (!)

 

Curba creşterii staturale modificată, nesatisfăcătoare, mult mai frecvent în B.C. (35-88% din cazuri), comparativ cu RCH (6-12% din cazuri)

Precizare:

–Diminuarea vitezei de creştere precede apariţia semnelor clinice la 20-40% din cazurile suferind de B.C.

–Talia este inferioară la - 2 écarts types (ET) la 20% din cazuri în momentul stabilirii dg-lui

 

Trebuie subliniat faptul că tabloul clinic este şi mai bogat semiologic, atunci când BICI se însoţeşte sau apare într-un context de boli autoimune cum ar fi:

  • •Hepatita autoimună

  • •Anemia hemolitică autoimună

  • •Anemia pernicioasă autoimună

  • •Artrita reumatoidă

  • •Diabetul zaharat tip I

  • •Tiroidita Hashimoto

  • •Hipertiroidism (Graves)

  • •LES

  • •Vitiligo-Alopecia areata

  • •Purpura trombocitopenică autoimună

  • •Enterocolita fibrozantă

 

Modificări biologice în BICI

•Este vorba de parametrii din sânge şi din scaun care pot fi mai mult sau mai puţin specifici. Vom insista asupra celor mai importante investigaţii.

1. În sânge

Anticorpi anticitoplasmă ai neutrofilului (ANCA)

În mod maxim admis aceştia ar avea o valoare diagnostică în RCH, fiind pozitivi, în titru semnificativ până la 70%, în timp ce în B.C., aceştia sunt rareori pozitivi.

 

Într-un studiu recent (1999), Hoffenberg E.J. şi colab. în  dorinţa  de a determina acurateţea anticorpilor anticitoplasmă a neutrofilului (AMCAS) şi a anticorpilor anti-Saccharomyces  cerevisie (ASCA) în vederea diferenţierii pacienţilor suferind de BICI, de alte suferinţe intestinale şi pentru a putea distinge RCH de B.C. au ajuns la următoarele concluzii:

  • –Cea mai mare sensibilitate pentru detectarea BICI, de 71% o dă utilizarea dublă (împreună) a ANCAS (de tip IgG) şi ASCA ( de tip IgA şi IgG)

  • –Cel mai bun test pentru RCH este ANCAS, a cărui sensibilitate este de 80%, fiind vorba şi de titruri înalte;

  • –Pentru boala Crohn sunt în schimb specifici ASCA

  • –Deci, ANCAS + ASCA pot fi utilizate împreună ca teste screening în decelarea copiilor suspectaţi de BICI, iar la cei cu titru înalt, ajută la diferenţierea între RCH şi B.C.

 

Studiile serologice ale factorilor de aderenţă

Unele molecule “de aderenţă” sunt eliberate pornind de la suprafaţa celulară şi pot fi detectate în serul bolnavilor.

Nivelul seric al ICAM-1 a fost măsurat prin tehnică ELISA la bolnavii suferind de rectocolită ulcero-hemoragică sau de boală Crohn, în comparaţie cu subiecţii sănătoşi.

Acest nivel este semnificativ mai crescut la bolnavi în raport cu martorii şi la bolnavii în puseu în raport cu bolnavii în perioada de linişte. Aceste prime rezultate ale lui ROTHLEIN R. şi colab. (1991) au fost apoi confirmate de către Jones S.C. şi colab. (1985) care au nivele serice crescute ale VCAM-1 şi ELAM-1 în cursul B.C. şi RCH. Nivelul circulant al ICAM-1 în cursul B.C. diminuă sub tratament cortizonic, dar rămân superior faţă de nivelul constatat la subiecţi normali.

În acelaşi timp trebuie reţinută ideea, conform căreia, foarte probabil nivelul circulant al moleculelor de aderenţă este o reflectare imperfectă a expresiei lor la nivelul ţesuturilor inflamate. Acesta este motivul pentru care NIELSEN O.H. şi colab. au utilizat o tehnică ELISA pentru a detecta formele solubile ale ICAM-1, ELAM-1 şi VCAM-1 în fragmentele biopsiate de mucoasă a colonului în RCH şi a pus în evidenţă o creştere a nivelului ICAM-1, ELAM-1, dar nu şi a VACM-1 în comparaţie cu martorii.

223 49

Comentarii:


avatar


Materiale noi pe site:



Cele mai citite materiale:



  
Design by Dr. wikko © 2017