...





                        

Anatomia omului [66]
Anatomia topografica [30]
Anestezie/Reanimare [17]
Alergologie [10]
Biochimia [37]
Biochimie Clinica [7]
Biofizica [12]
Biologie moleculara [28]
Biostatistica [7]
Boli Infectioase [9]
Boli infectioase la copii [17]
Boli profesionale [1]
Cardiologie [50]
Chimie bioorganică [4]
Chirurgie [61]
Chirurgia OMF [4]
Chirurgia pediatrica [7]
Cultura comunicarii [0]
Kinetoterapie [10]
Dermatologie [32]
Ecologie [2]
Endocrinologie [14]
Epidemiologie [9]
Examen de Stat USMF [18]
Farmacologie [29]
Filosofie si bioetica [17]
Fiziologia umana [41]
Fiziopatologie [33]
Ftiziopneumologie [11]
Gastroenterologie [23]
Genetica umana [35]
Geriatrie [1]
Ginecologie [22]
Igiena generala [29]
Imunologie [4]
Hematologie [24]
Histologie [17]
Medicina interna- Terapie [51]
Medicina de Familie [22]
Medicina de Laborator [1]
Medicina Militara [3]
Medicina legala [6]
Medicina sociala [2]
Microbiologie [14]
Morfopatologie [40]
Nefrologie [12]
Neurologie [24]
Neonatologie [5]
Nursing [6]
Obstetrica [25]
Oftalmologie [11]
ORL [10]
Oncologie [4]
Parazitologie [5]
Pediatrie si Puericultura [86]
Pneumologie [31]
Psihiatrie [46]
Psihologie [16]
Radiologie si Imagistica [35]
Reumatologie [27]
Stomatologie [33]
Traumatologia si ortopedia [22]
Urgențe medicale [30]
Urologie [18]




Однажды твоя жизнь будет оценена не по тому сколько денег ты заработал и сколько у тебя машин. А по тому как ты повлиял на чью-то жизнь...


Ar putea sa te intereseze:


Gastroenterologie

Durerile abdominale recurente la copil şi locul endoscopiei digestive superioare în diagnosticul pozitiv de boală


·

   Medtorrents este comunitate libera, de acea Download-ul este gratuit.

   Puteti expedia materialele Dvs pe mail: admin@medtorrents.com

 

 

Durerile abdominale ale copilului sunt foarte frecvente, diagnosticele finale de încadrare ale acestora fiind diferite după:

–tipul durerii: acută sau cronică;

–localizarea sa, după cum este vorba de o durere:

•viscerală,

•somatică,

•iradiată, la baza acestora stând:

–1)Distensia pereţilor sau a capsulei unui organ;

–2)Inflamaţia;

–3)Ischemia.

 

În general, durerea viscerală este surdă sau colicativă:

•Durerea care îşi are originea în ficat, pancreas, tractul biliar, stomac sau intestinul subţire proximal este localizată în epigastru;

•Durerea dată de suferinţa instestinului subţire distal, colonului drept şi apendicelui este localizată în regiunea periombilicală;

•Durerea semn de suferinţă a colonului stâng, tractului urinar sau organelor genitale este localizată deasupra pubelui, în pelvis.

Durerea somatică sau parietală reprezintă o inflamaţie peritoneală şi este localitază în special în aria viscerului interesat, cu tendinţa apoi de generalizare.

Durerea iradiată este dată de o iritaţie locală, cu transmitere pe calea de inervaţie a organului respectiv.

–semnele clinice asociate (febră, noţiunea de traumatism, vărsături, diaree sau constipaţie);

–palparea unei “mase tumorale”;

–noţiunea de boală generală cunoscută;

–vârstă (sugar sau copil mare).

 

Din punct de vedere practic, durerile abdominale recurente se împart în două mari categorii:

–1) Durerile abdominale recurente funcţionale (DARF) (de cauze psihofiziologice, echivalentul termenului de la adult “irritable bowel syndrome”), situaţie apreciată clasic ca fiind cea mai frecventă (» 95% din totalul cazurilor într-un serviciu ambulator). În DARF, adică în abdomenul dureros recurent funcţional, durerea este nespecifică, cel mai adesea periombilical. În sindromul colonului iritabil, noţiune admisă şi la copii este vorba de crampe (dureri) intermitente, diaree şi constipaţie, frecvent asociate, respectiv în alternanţă. Aici trebuie amintit şi termenul de dispepsie non-ulceroasă care se caracterizează prin simptome de ulcer peptic-like fără anomalii însă la evaluarea tractului gastro-intestinal, mai cu seamă la investigarea prin esofago-gastro-duodenoscopie (!).

Într-un studiu al lui C. Roy, A. Silverman, D. Alagille (1995), pe un lot de 271 copii, se constată că durerea abdominală recurentă (DARF) este mai frecventă la fetiţe, comparativ cu băieţii, existând în special la fete două picuri aproape egale la 9 ani şi respectiv 11 ½ ani.

Distribuţia pe luni calendaristice a cazuisticii a arătat o incidenţă mai mare, crescândă a DARF din octombrie, atingând un maximum în lunile ianuarie-februarie-martie, cu un nivel ceva mai scăzut în aprilie, după care se înregistrează o scădere netă. Este vorba oare de o periodicitate “meteorologică” sau de elementul psihofiziologic-social?

În mod obişnuit la elementul durere se adaugă şi alte simptome majore, care în ordine descrescândă sunt următoarele:

Frecvent (30%) din copii cu DARF ar prezenta enurezis nocturn, pavor, tulburări ale somnului.

În faţa unei DAR mult mai frecvent funcţională decât organică propunem următorul algoritm diagnostic, adaptat după Gartener C. (Contemp. Pediatr. 1989, 6, pg.62-82):

În cadrul diagnosticului diferenţial între DARF şi DARO pe lângă istoric şi examenul obiectiv în favoarea unei posibile patologii organice  pledează:

•1)Scăderea în greutate;

•2)Prezenţa sângelui în scaun;

•3)Durere “mutată” din regiunea periombilicală;

•4)Vărsături frecvente;

•5)Diaree cronică, în special în timpul nopţii;

•6)Întreruperea somnului de “atacuri” dureroase;

•7)Încetinirea creşterii.

•Este important de subliniat că la copilul de peste 5 ani pe măsură ce creşte şi mai ales în adolescenţă cauzele organice pot fi mascate şi de prezenţa concomitentă a cauzelor psihogenice

În toate cazurile de DAR suspectate ca având cauză organică, se vor practica totdeauna două examinări:

-Radiografia abdominală pe gol;

-Ecografia abdominală (urmată eventual selectiv de radiografii baritate).

•Aceste două examinări sunt necesare şi suficiente în marea majoritate a durerilor abdominale acute. În DAR aceste investigaţii sunt completate de la caz la caz cu bariu pasaj, endoscopie digestivă superioară sau colonoscopie, tomografie computerizată sau investigaţii imagistice ţintite urinare sau vasculare (adaptate cauzelor organice suspectate).

Boala peptică, în special cu cât vârsta este mai mică, poate să se caracterizeze prin simptome care mimează durerea abdominală funcţională. În special, durerea din ulcerul peptic este dificil de localizat la vârstă mai mică. Astfel, ea poate fi localizată de exemplu periombilical şi nu în epigastru şi poate să fie mai accentuată post-prandial, decât pe foame. De asemenea, vărsăturile sunt un simptom comun la copilul suferind de boală peptică ulceroasă. Boala peptică poate fi suspectată mai mult atunci când determinanţii psihologici nu sunt prezenţi (deşi componentă psihică poate exista şi în ulcer !), atunci când durerile apar în somn sau pe foame şi când există istoric pozitiv familial de ulcer. De aceea, astfel de cazuri trebuie individualizate şi propuse pentru endoscopie digestivă, care permite diagnosticul, efectuarea examenului histologic, a testului ureazei şi a culturii pentru evidenţierea Helicobacterului pylori, investigaţii care pot fi corelate şi cu metode neinvazie (ex. studierea anticorpilor anti H.P: de tip IgG, are nu spune altceva decât că bolnavul a trecut printr-o infecţie cu H.P.).

Durerea abdominală şi vărsăturile au fost raportate şi la copii prezentând gastrită cu Helicobacter pylori (problemă încă controversată). Suspiciunea endoscopică este confirmată în acest caz prin efectuarea de biopsii, practicare testului ureazei şi efectuarea de cultură. Testarea serologică (ELISA) pentru Anticorpi de tip IgM indică şi ea o infecţie acută cu Helicobacter pylori, iar pentru Anticorpi de tip IgG o infecţie cronică sau în antecedentele bolnavului.

Vizualizat: 21     Download: 5

Comentarii:


avatar


Materiale noi pe site:



Cele mai citite materiale:



  
Design by Dr. wikko © 2018