...





                        

Anatomia omului [66]
Anatomia topografica [30]
Anestezie/Reanimare [17]
Alergologie [10]
Biochimia [38]
Biochimie Clinica [8]
Biofizica [12]
Biologie moleculara [28]
Biostatistica [7]
Boli Infectioase [11]
Boli infectioase la copii [24]
Boli profesionale [1]
Cardiologie [53]
Chimie bioorganică [4]
Chirurgie [64]
Chirurgia OMF [4]
Chirurgia pediatrica [11]
Cultura comunicarii [0]
Kinetoterapie [10]
Dermatologie [32]
Ecologie [2]
Endocrinologie [15]
Epidemiologie [9]
Examen de Stat USMF [18]
Farmacologie [30]
Filosofie si bioetica [17]
Fiziologia umana [42]
Fiziopatologie [37]
Ftiziopneumologie [11]
Gastroenterologie [34]
Genetica umana [38]
Geriatrie [2]
Ginecologie [22]
Igiena generala [29]
Imunologie [9]
Hematologie [29]
Hepatologie [5]
Histologie [17]
Medicina interna- Terapie [60]
Medicina de Familie [22]
Medicina de Laborator [1]
Medicina Militara [3]
Medicina legala [6]
Medicina sociala [2]
Microbiologie [14]
Morfopatologie [40]
Nefrologie [22]
Neurologie [25]
Neonatologie [15]
Nursing [6]
Obstetrica [27]
Oftalmologie [11]
ORL [10]
Oncologie [6]
Parazitologie [5]
Pediatrie si Puericultura [132]
Pneumologie [37]
Psihiatrie [46]
Psihologie [16]
Radiologie si Imagistica [38]
Reumatologie [29]
Stomatologie [33]
Traumatologia si ortopedia [24]
Urgențe medicale [31]
Urologie [24]




Однажды твоя жизнь будет оценена не по тому сколько денег ты заработал и сколько у тебя машин. А по тому как ты повлиял на чью-то жизнь...


Ar putea sa te intereseze:


Imunologie

Semiologia Sistemlui Imun


·

   Medtorrents este comunitate libera, de acea Download-ul este gratuit.

   Puteti expedia materialele Dvs pe mail: admin@medtorrents.com

 

Sistemul imun reuneşte organele, ţesuturile şi celulele, care asigură apărarea organismului uman de substanţe genetic străine (antigeni) de origine exogenă sau endogenă.

 

Sistemul Imun

În încercarea de a întelege cum reuşeşte organismul să facă faţă agresiunilor din mediul extern (agenţi infecţioşi) au fost evidenţiate două posibilităţi de manifestare

a răspunsului imun:

  •  eliminarea agenţilor patogeni cu ajutorul

   unor componente preformate (mijloacele

   nespecifice de răspuns ale SI) sau

  •  producerea unor componente celulare şi

   moleculare care să se adapteze agentului

   patogen (mijloace specifice).

Importanţa fiziologică

Funcţia SI constă în identificarea Ag şi generarea unui răspuns specific 

  •  sinteză de anticorpi,
  •  acumulare de limfocite sensibilizate,

   care îl vor

  1.  neutraliza,
  2.  distruge şi
  3.  elimina din organism.

Componentele
Sistemului Imun

1. Organele Limfoide:

    a) Centrale

    b) Periferice

2. Componente Umorale

    a) Nespecifice

    b) Specifice

3. Componente Celulare

    a) Nespecifice

    b) Specifice

Sistemul Imun

Organele limfoide centrale

Organele limfoide centrale (primare) sunt reprezentate de:

  •   măduva hematogenă
  •   timus

 

Organele limfoide centrale

Organele limfoide centrale sunt de o însemnătate majoră în imunitate deoarece ele reprezintă sediul limfopoiezei.

La nivelul lor, componentele celulare ale sistemului: limfocitele B şi limfocitele T, se diferenţiază din precursori derivaţi din celula stem, proliferează şi se maturează în celule funcţionale.

Măduva hematogenă

Măduva hematogenă este localizată în trabeculele ţesutului osos spongios din epifizele oaselor lungi, din grosimea oaselor late şi din interiorul oaselor scurte. Din punct de vedere histologic, ea este formată din stromă, vase sanguine, limfatice şi nervi. Stroma este formată din celule conjunctive reticulare, formând o retea în ochiurile căreia se afla celule stem. Aici se diferenţiaza limfocitele B.

 

Timusul

Timusul este situat retrosternal.

Din punct de vedere anatomic, timusul este format din doi lobi uniţi printr-un istm.

Fiecare lob este format din lobuli delimitaţi de septuri conjunctive care provin din capsula ce înveleşte întregul organ.

Lobulului timic i se descriu două zone:

zona corticală şi zona medulară.

Celulele din timus sunt limfocite, celule epiteliale şi celule non-epiteliale.

Procesul de diferenţiere se desfăşoara sub influenţa hormonilor locali (timozina, timopoietina, timulina) secretaţi în principal de epiteliul subcapsular şi subtrabecular.

Timusul se formează la sfârşitul primei luni de dezvoltare intrauterină.

Este amplasat retrosternal.

Acoperit de o capsulă din ţesut conjunctiv care separă organul în lobuli.

Fiecare lobul are strat cortical şi medular. Stratul cortical conţine T-limfocite, iar celulele epiteliale ale stratului medular formează corpusculii Gassale.

Timusul eliberează în circulaţia sistemică

  •  T-limfocite,
  •  hormoni (timozină, timopoietină, factorul timic  

   etc.) care reglează proliferarea şi

   diferenţierea limfocitelor.

Timusul atinge gradul maxim de dezvoltare în copilăria fragedă.

În perioada 3 – 13-15 ani are loc o stabilizare a masei glandei, ca ulterior să involuieze.

Stratul cortical devine mai sărac în T-limfocite, dispar corpusculii Gassale din stratul medular, aceste structuri fiind înlocuite cu ţesut conjunctiv şi adipos.

În cazuri rare involuţia fiziologică nu se produce.

Aceste situaţii clinice obişnuit sunt asociate cu diminuarea secreţiei de GCS de către corticala suprarenală. Aşa pacienţi sunt mai receptivi la infecţiile intercurente, au un risc sporit pentru apariţia neoplaziilor.

Organele limfoide periferice

Organele limfoide periferice (secundare) sunt reperezentate de:

  •   Splină
  •   Ganglioni limfatici
  •   Ţesutul limfoid asiciat mucoaselor

 

Splina este un organ situat în partea stângă superioară a abdomenului.

Ca şi timusul, la exterior prezintă o capsulă de natură conjunctivă ce trimite în interiorul organului, în parenchim, prelungiri care alcatuiesc trabecule. Acestea împreună cu reţeaua de celule reticulare formează suportul pentru o largă varietate de celule.

În structura splinei intra două tipuri de ţesut: ţesutul responsabil de distrugerea hematiilor îmbătrânite şi de generarea în urgenţă de noi hematii, plachete şi granulocite (pulpa roşie) şi tesutul populat de celule implicate în imunitate (pulpa albă).

Pulpa albă a splinei este un ţesut limfoid dispus în două zone:

  • zona T-dependentă, situată în jurul unei arteriole centrale şi
  • zona B-dependentă, care înconjoară zona T, ca un manşon.

În zona B, celulele sunt organizate în foliculi primari (nestimulaţi) şi în foliculi secundari (stimulaţi).

La periferia zonei B, spre exterior se afla macrofagele splenice.

Ganglionii limfatici

Ganglionii limfatici –

sunt formaţiuni ovale de diferite dimensiuni, amplasaţi în locul de confluenţă a vaselor limfatice mari.

Vizualizat: 44     Download: 13

Comentarii:


avatar


Materiale noi pe site:



Cele mai citite materiale:



  
Design by Dr. wikko © 2018