...





                        

Anatomia omului [66]
Anatomia topografica [30]
Anestezie/Reanimare [17]
Alergologie [10]
Biochimia [38]
Biochimie Clinica [8]
Biofizica [12]
Biologie moleculara [28]
Biostatistica [7]
Boli Infectioase [11]
Boli infectioase la copii [24]
Boli profesionale [1]
Cardiologie [53]
Chimie bioorganică [4]
Chirurgie [64]
Chirurgia OMF [4]
Chirurgia pediatrica [11]
Cultura comunicarii [0]
Kinetoterapie [10]
Dermatologie [32]
Ecologie [2]
Endocrinologie [15]
Epidemiologie [9]
Examen de Stat USMF [18]
Farmacologie [30]
Filosofie si bioetica [17]
Fiziologia umana [42]
Fiziopatologie [37]
Ftiziopneumologie [11]
Gastroenterologie [34]
Genetica umana [38]
Geriatrie [2]
Ginecologie [22]
Igiena generala [29]
Imunologie [9]
Hematologie [29]
Hepatologie [5]
Histologie [17]
Medicina interna- Terapie [60]
Medicina de Familie [22]
Medicina de Laborator [1]
Medicina Militara [3]
Medicina legala [6]
Medicina sociala [2]
Microbiologie [14]
Morfopatologie [40]
Nefrologie [22]
Neurologie [25]
Neonatologie [15]
Nursing [6]
Obstetrica [27]
Oftalmologie [11]
ORL [10]
Oncologie [6]
Parazitologie [5]
Pediatrie si Puericultura [132]
Pneumologie [37]
Psihiatrie [46]
Psihologie [16]
Radiologie si Imagistica [38]
Reumatologie [29]
Stomatologie [33]
Traumatologia si ortopedia [24]
Urgențe medicale [31]
Urologie [24]




Однажды твоя жизнь будет оценена не по тому сколько денег ты заработал и сколько у тебя машин. А по тому как ты повлиял на чью-то жизнь...


Ar putea sa te intereseze:


Neonatologie

Particularităţile dezvoltării SNC la copii


·

   Medtorrents este comunitate libera, de acea Download-ul este gratuit.

   Puteti expedia materialele Dvs pe mail: admin@medtorrents.com

 

În dezvoltarea intrauterină a SNC se deosebesc câteva etape de dezvoltare.

    Prima etapă  - perioada embrionară corespunde primului trimestru al vieţii intrauterine. Primele semne a plastinei nervoase apar la a 3 săptămână de dezvoltare intrauterină, această plastină i-a forma unui tub, pe partea anterioară a căreia apar  trei vezicule nervoase. Vezica anterioară şi cea posterioară se mai împart în jumătate şi aşa se formează cinci vezicule, care poartă denumirea telencefalon, diencefalon, mezencefalon, metencefalon şi mielencefalon. Din telencefalon se dezvoltă emisferele şi ventriculele laterale, din diencefalon se dezvoltă  regiunea diencefalică şi ventriculul III al creierului, din mezencefalon – mezencefalul şi apeductul Sylvi, din metencefalon se dezvoltă puntea Varoli, cerebelul şi ventriculul IV, din mielencefalon – medulla oblongată, măduva spinării şi canalul medular central.

În prima lună apar şi primele plexuri vasculare, care secretă lichidul cefalorahidian (LCR). În perioada lunii  a 2-a cresc intensiv emisferele şi ganglionii subcorticali. În luna a 3-a apare circuitul Vilizy. Aşa dar, în prima etapă de dezvoltare intrauterină apare tubul nervos din care se dezvoltă intensiv emisferele creierului, apare cortexul cu unele circumvoluţiuni, paralel se dezvoltă nucleii subcorticali, capsula internă, talamusul opticus, cerebelul. Apare sistemul vascular cu plexus chorioideus ce secretă LCR.   Acţiunea diferitor factori nocivi asupra fătului în această perioadă va duce la reţinerea în dezvoltare ale diferitor sectoare ale creierului. Această perioadă este cea mai periculoasă în apariţia anomaliilor de dezvoltare, însă care depinde de intensitatea factorilor nocivi.

Etapa a doua  cuprinde trimestrul II al vieţii intrauterine (4-6 luni), care se numeşte fetală precoce (12-28 săptămîni). Se caracterizează prin intensificarea diferenţierii de mai departe a sectoarelor creierului. Datorită LCR care se secretă în abundenţă de plexus chorioideus veziculele creierului se dilată, ce provoacă apariţia hidrocefaliei fiziologice. La a 4-a lună apare sulcul Sylvi (sulcus cerebry lateralis), la a 5-a lună - sulcus Rollandi (sulcus centralis). Intens se diferenţiază circumvoluţiunile scoarţei. La 5-a lună în locul veziculei IV apare ventriculul IV cu foramen Majandi şi două foramen laterale Luşca. Prin aceste orificii LCR pătrunde pe suprafaţa creierului. În această perioadă se diferenţiază intensiv scoarţa creierului: apar straturile de celule corticale şi câmpurile funcţionale. În alimentarea creierului o însemnătate mai mare capătă sistemul vascular.

     Etapă III

A treia etapă  - fetală tardivă – creierul format continuă să crească în dimensiuni. Continuă procesul de mielinizare, însă mielinizarea decurge neuniform. La început se mielinizează măduva spinării la a 4-a lună de viaţă intrauterină. Către naştere mielinizarea se riridcă până la mezencefal. Adică la naştere copilul este o fiinţă “trunculară”. Emisferele se mielinizează după naştere şi se termină la 2-3 ani de viaţă, ce are  importanţă în practică (cel mai des se afectează trunchiul cerebral şi  tratamentul trebuie de continuat intensiv pînă la 3 ani). Cel mai încet se mielinizează cerebelul. Stratificarea scoarţei cerebelare se termină la a 9-11 lună de viaţă postnatală. Celulele cerebelului continuă să se înmulţească şi după naştere, deacea copiii încep să meargă doar la vârsta de 1 an.

În primul trimestru creierul se alimentează preponderent prin difuzie din vezicule şi LCR, iar apoi în trimestrul trei creierul se alimentează din sistemul vascular.Cea mai intensă vascularizare a creierului se petrece în luna a 8-a de viaţă intrauterină, ce are importanţă în practică. Copiii născuţi în această lună fac frecvente hemoragii cerebrale, deoarece vasele lipsite de fibrele elastice argintofile sunt fragile. La nou-născuţi masa creierului (370-390 gr)  atinge 10-12% din masa corpului.

Caracteristica generală a patologiei SNC la nou-născuţi în dependenţă de perioadele de dezvoltare intrauterină

Patologia SN la nou-născut este diversă şi deseori depinde de acţiunea factorilor nocivi în anumite perioade de dezvoltare intrauterină.

Perioada de progeneză – celulele sexuale se afectează până la primele stadii ale zigotei, până la prima zi de concepere, în clinică poartă denumirea de gametopatii

Perioada prenatală, care durează de la prima zi până la  28 săptămână de viaţă intrauterină. Această perioadă se divizează în 2 subperioade:

     perioada embrionară – apar vicii atît din partea SN, cât şi din partea altor organe – embriopatii. Durează de la 1 zi – 12 săptămâni.

perioada fetală precoce – a 12-28-a săptămână, afectarea

fătului în această perioadă duce la apariţia fetopatiilor precoce

    Perioada perinatală ce se împarte în 3 subperioade:

  • lfetală tardivă – de la 28-a săptămână pînă la naşterea
  • lfătului, afectarea căruia în această perioadă va duce la apariţia  fetopatiilor tardive,
  • lperioada intranatală – cuprinde perioada travaliului, în
  • ltimpul căreia poate apare asfixia şi trauama fătului,

   c) perioada neonatală precoce ce cuprinde  primele 7 zile după naştere

Aşa dar, perioada perinatală durează de la 28-a săptămână de viaţă intrauterină pînă şa a 7-a zi de viaţă extrauterină. În această perioadă apar encefalopatiile perinatale.

Perioadele de dezvoltare funcţională  a sistemului nervos la copii

  Copilul uman are cea mai mare longevitate în evoluţia sa, pe care o face de la naştere pînă la maturitate. De la o fiinţă incapabilă cu un pachet sărac de reacţii, până la omul atotputernic, înzestrat cu cel mai înalt intelect – aceasta este evoluţia de vârstă a creierului. Cele mai însemnate etape ale acestei perioade de dezvoltare funcţională, cât şi anatomică, sunt primii 2-3 ani de viaţă.

        Primul an de viaţă este perioada cînd se dezvoltă cel mai intens motilitatea la copil. Tot în acest timp se pun bazele dezvoltării psihicului şi deaceea cunoaşterea principalelor etape de dezvoltare psihomotorie face posibil diagnosticul corect şi la timp a diferitor deviaţii. În primul an de viaţă a copilului pot fi evidenţiate condiţional unele perioade de formare a funcţiilor neuropsihice.

  La nou-născut predomină mişcările impulsive, care se frânează la sfârşitul lunii datorită atât procesului de mielinizare, cât şi dezvoltării concentraţiei auditive şi vizuale. În primul tirmestru de viaţă extrauterină se petrece dezvoltarea de mai departe a receptorilor (la distanţă), se includ în activitate muşchii antagonişti. De la 3 până la 6 luni apare capacitatea de a menţine stabil grupurile de muşchi într-un grad anumit de contractare, mai ales în părţile distale ale membrelor. Paralel se complică procesul de apucare, cea ce este foarte important. În perioada de la 6 – 12 luni apar mişcări coordonate şi mult mai complicate. În al doilea an de viaţă se pun bazele activităţii psihice, copilul se pregăteşte către mersul de sinestătător şi vorbirea activă.

La sfârşitul primului an, când copilul face primii paşi,  începe o perioadă foarte importantă de studiere şi cunoaştere a mediului ambiant. Mersul de sinestătător, căderile, pipăind obiectele şi chiar gustându-le, copilul percepe mai profund spaţiul înconjurător, îmbogăţindu-şi senzaţiile vizuale şi auditive, însuşind deprinderi importante. În al doilea an de viaţă dezvoltarea motorie este strâns legată de dezvoltarea vorbirii, cu cât copilul se mişcă mai bine, cu atât mai repede însuşeşte vorbirea, retardul motor deseori duce la retard psihoverbal. Contactul nemijlocit cu obiectele înconjurătoare ajută copilului să se evidenţieze din lumea înconjurătoare, în cele din urmă senzaţia “Eu”-lui poate duce la un egoism deosebit, uneori la egocentrism şi apariţia stărilor neurotice.

Vizualizat: 12     Download: 7

Comentarii:


avatar


Materiale noi pe site:



Cele mai citite materiale:



  
Design by Dr. wikko © 2018