...





                        

Anatomia omului [66]
Anatomia topografica [30]
Anestezie/Reanimare [17]
Alergologie [10]
Biochimia [38]
Biochimie Clinica [8]
Biofizica [12]
Biologie moleculara [28]
Biostatistica [7]
Boli Infectioase [11]
Boli infectioase la copii [24]
Boli profesionale [1]
Cardiologie [53]
Chimie bioorganică [4]
Chirurgie [64]
Chirurgia OMF [4]
Chirurgia pediatrica [11]
Cultura comunicarii [0]
Kinetoterapie [10]
Dermatologie [32]
Ecologie [2]
Endocrinologie [15]
Epidemiologie [9]
Examen de Stat USMF [18]
Farmacologie [30]
Filosofie si bioetica [17]
Fiziologia umana [42]
Fiziopatologie [37]
Ftiziopneumologie [11]
Gastroenterologie [34]
Genetica umana [38]
Geriatrie [2]
Ginecologie [22]
Igiena generala [29]
Imunologie [9]
Hematologie [29]
Hepatologie [5]
Histologie [17]
Medicina interna- Terapie [60]
Medicina de Familie [22]
Medicina de Laborator [1]
Medicina Militara [3]
Medicina legala [6]
Medicina sociala [2]
Microbiologie [14]
Morfopatologie [40]
Nefrologie [22]
Neurologie [25]
Neonatologie [15]
Nursing [6]
Obstetrica [27]
Oftalmologie [11]
ORL [10]
Oncologie [6]
Parazitologie [5]
Pediatrie si Puericultura [132]
Pneumologie [37]
Psihiatrie [46]
Psihologie [16]
Radiologie si Imagistica [38]
Reumatologie [29]
Stomatologie [33]
Traumatologia si ortopedia [24]
Urgențe medicale [31]
Urologie [24]




Однажды твоя жизнь будет оценена не по тому сколько денег ты заработал и сколько у тебя машин. А по тому как ты повлиял на чью-то жизнь...


Ar putea sa te intereseze:


Neonatologie

Sindromul febril şi convulsiile febrile


·

   Medtorrents este comunitate libera, de acea Download-ul este gratuit.

   Puteti expedia materialele Dvs pe mail: admin@medtorrents.com

 

Temperatura centrală a fiinţelor umane este, ca şi cea a altor animale cu sânge cald, o constantă, pe care o numim homeotermie, spre deosebire de cea a animalelor cu sânge rece (peşti, reptile, etc.) care este variabilă.

Homeotermia rezultă dintr-un echilibru între crearea de căldură, sau termogeneză (alimentare, exerciţiu fizic…), şi mijloacele de a lupta împotriva acesteia, sau termoliză (transpiraţie mai mult sau mai puţin abundentă, aport hidric - apa).

Există, totuşi, variaţii ale temperaturii centrale pe parcursul unei zile de ordinul a 0,6ºC, temperatura cea mai scăzută înregistrându-se dimineaţa şi cea mai ridicată, seara.

Este important de reţinut că, în mod normal, copiii se pare că au o temperatură uşor mai mare decât temperatura normală a adulţilor, putând, uneori, să ajungă până la 38ºC, ba chiar la 38,5ºC seara.

Metabolismul termic la copiii nounăscuţi

Termoproducţie  insuficientă.

Incapacitatea de a mări pierderile termice în caz de hipertermie şi termoproducţia în caz de suprarăcire.

Incapacitatea prezentării unei reacţii febrile tipice (cauzată de sensibilitatea insuficientă a neuronilor hipotalamici faţă de substanţele pirogene leucocitare şi concentraţia mare de arginin-vasopresină care scade temperatura corpului).

Abia la vârsta de 2-3 ani la copii se instalează ritmul circadian al temperaturii corporale.

 

Formele şi mecanismele de bază de ridicare a t0 corpului

Vorbim de febră atunci când temperatura corpului este mai mare de 38°C. O senzaţie febrilă poate surveni atunci când temperatura depăşeşte valoarea medie normală de 37°C.

Stare febrilă apare pe fondalul când funcţia centrelor de termoreglare din hipotalamus nu este dereglată, dar sub acţiunea substanţelor pirogene (exogene – lipopolisaharide, sau endogene – macrofagi, granulocite, neutrofile, eozinofile, în urma fagocitozei se schimbă “punctul de t a corpului” (set point) genetic determinat. Stările febrile au un caracter pozitiv biologic de apărare a organismului.

   Reacţia hipertermică (tº mai înaltă de 38,0 – 38,50 C), care apare pe fondalul tulburării şi decompensării funcţiei mecanismelor de termoreglare (intensificarea cu decompensarea metabolismului, tulburări patologice ale centrelor de termoreglare.

  Reacţiile hipertermice se întâlnesc des în practica pediatrică, mai ales în neuroinfecţii, diferite viroze etc. şi sunt lipsite de sensul biologic pentru organism. Ele poartă un caracter numai patologic.         

  Hipertermia, corespunde unei creşteri a temperaturii centrale a corpului provocată de o creştere a termogenezei, în timpul unui exerciţiu muscular intens, de exemplu, şi/sau o diminuare a termolizei, având legătură cu o temperatură exterioară prea mare, o diminuare a transpiraţiei şi/sau insuficienţa de aporturi hidrice (supraîncălzire, deshidratare, etc).

  Datorită hipertermiei se decompensează toate formele de metabolism, creşte intoxicaţia endogenă a organismului (cascada de metaboliţi intermediari), se dereglează centrii vitali – respirator şi cardiovascular, apar convulsii, creşte edemul cerebral.

  Reacţiile hipertermice nu se jugulează cu antipiretice, dar folositoare sunt metodele fizice: frecţii ale corpului cu tifon muiat în apă şi asigurarera hipotermiei locale în regiunea capului şi vaselor magistrale (şerveţele, scutece umede etc).

 

Etiologia febrei

Cauze infecţioase

  • Infecţii bacteriene
  • Mycoplasme
  • Hlamidii
  • Parazitoze
  • Micoze şi al.
  •  

Neinfecţioase

  • Procese imunopatologice (colagenoze, vasculite de sistem, alergii)
  • Tumori (limfogranulomatoza, limfoame, neuroblastoame)
  • Traume intracraniene
  • Hemoragii
  • Maladii endocrine
  • Vaccinarea
  • Hipertermia malignă şi al.

Nivelele febrei

  • Subfebrilă (până la 380C)
  • Febră moderată (38,10C – 39,00C)
  • Febră avansată (39,00C - >)
  • Hiperpirexie (mai sus de 410C)

 

Curbele termice

Febra continuă – oscilarea în 24 ore nu mai mult de 10C (tifos abdominal)

Febra remitentă - oscilarea în 24 ore mai mult de 10C (infecţii virotice şi bacteriene)

Febra iregulară sau atipică – oscilaţiile sunt iregulare – cel mai des întâlnită formă de febră în cadrul diferitor patologii

Febra hectică – corelare între febra remitentă şi iregulară cu oscilaţii mai mult de 2-3 0C

Febra intermitentă – perioade scurte de temperatură înaltă care corelează cu perioade de temperatură fiziologică (tuberculoză, infecţii purulente)

Febra recurentă – caracteristic este alternarea crizelor febrile timp de 2-7 zile cu perioade de apirexie de 1-2 zile (malaria)

Sistemul circulator: creşterea pulsului cu 8-10 bătăi la creşterea febrei cu 1 grad. În cazuri de stări febrile îndelungate şi manifestate cu valori mari se determină colaps, insuficienţă cardiacă, sindromul CID.

Sistemul nervos: oboseală, cefalee, delir, insomnie sau somnolenţă.

Respiraţia - în prima fază a febrei frecvenţa respiraţiei scade, apoi crescând cu 4 mişcări respiratorii la fiecare grad de febră. În acelaşi timp, volumul respiraţiei nu creşte, ba chiar se micşorează fiind determinantul apariţiei hipoxiei ca mecanism patogenetic de afectare în febră.

Sistemul digestiv se caracterizează prin  scăderea activităţii motorii şi fermentative, micşorarea acidităţii sucului gastric, scăderea poftei de mâncare.

 

Management

Diagnosticul  se efectuază pe baza termometriei, manifestărilor clinice ale maladiei de bază şi examinărilor paraclinice de rutină

Tratamentul include următoarele măsuri:

  • Dieta
  • Metode fizice de răcire
  • Folosirea antipireticelor
Vizualizat: 55     Download: 13

Comentarii:


avatar


Materiale noi pe site:



Cele mai citite materiale:



  
Design by Dr. wikko © 2018