...





                        

Anatomia omului [65]
Anatomia topografica [30]
Anestezie/Reanimare [17]
Alergologie [10]
Biochimia [38]
Biochimie Clinica [8]
Biofizica [14]
Biologie moleculara [28]
Biostatistica [7]
Boli Infectioase [12]
Boli infectioase la copii [27]
Boli profesionale [1]
Cardiologie [54]
Chimie bioorganică [4]
Chirurgie [65]
Chirurgia OMF [4]
Chirurgia pediatrica [15]
Cultura comunicarii [0]
Kinetoterapie [10]
Dermatologie [34]
Ecologie [2]
Endocrinologie [15]
Epidemiologie [9]
Examen de Stat USMF [18]
Farmacologie [30]
Filosofie si bioetica [19]
Fiziologia umana [41]
Fiziopatologie [37]
Ftiziopneumologie [11]
Gastroenterologie [34]
Genetica umana [39]
Geriatrie [2]
Ginecologie [22]
Igiena generala [29]
Imunologie [9]
Hematologie [31]
Hepatologie [5]
Histologie [18]
Medicina interna- Terapie [60]
Medicina de Familie [23]
Medicina de Laborator [1]
Medicina Militara [3]
Medicina legala [6]
Medicina sociala [2]
Microbiologie [14]
Morfopatologie [40]
Nefrologie [28]
Neurologie [25]
Neonatologie [16]
Nursing [7]
Obstetrica [28]
Oftalmologie [11]
ORL [11]
Oncologie [9]
Parazitologie [29]
Pediatrie si Puericultura [156]
Pneumologie [37]
Psihiatrie [56]
Psihologie [24]
Radiologie si Imagistica [38]
Reumatologie [33]
Sexologie [1]
Stomatologie [33]
Traumatologia si ortopedia [24]
Urgențe medicale [32]
Urologie [24]




Однажды твоя жизнь будет оценена не по тому сколько денег ты заработал и сколько у тебя машин. А по тому как ты повлиял на чью-то жизнь...


Ar putea sa te intereseze:


Obstetrica

Materiale pentru examenul la obstetrica (subiecte rezolvate)


·

   Medtorrents este comunitate libera, de acea Download-ul este gratuit.

   Puteti expedia materialele Dvs pe mail: admin@medtorrents.com

 

 

Materiale pentru examenul la obstetrica 

(subiecte rezolvate)

 

 

Anatomia şi funcţia organelor genitale feminine.

Externe :

         muntele lui Venus - proemin.triungiulară,înaintea simfizei pubiene,deasupra labiilor mari,păr gros spiralat; sub tegumente se află ţesut adipos; e o zonă cu sensibilitate crescută character erogen

         formaţiuni labiale – pliuri tegumentare ce delimitează despicătura vulvară; labiile mari – două proeminenţe longitude.formate din două pliuri cutanate situate sub muntele Venus, în partea perineului anterior; comp.:piele,glande sebacee, sudoripare, ţesut fibroelastic, ţesut adipos, vase, nervi; anterior-comisura labială anter.,poster.-comisura labială posterioară; deasupra comisurii posterioare-frâul labiilor mici, iar între acestea şi hymen este fosa naviculară.comis.anter.continuă cu muntele Venus, iar poster. se află în apropierea orif.anal. labile sunt despărţite prin vestibulul vaginal. Labiile mici(nimfe)-două pliuri tegumentare mici care se intend de la clitoris oblic în jos, înăuntrul labiilor mari, culoare roşie-roz ssau brună; împreună cu labile mari delimitează vestibulul vaginal;conţin glande sebacee şi corpusculi tactili; pe mucoasa labiilor se găseşte un nr.mare de glande care secretă mucus, care împreună cu secreţia glandelor anexe ale aparatului genital lubrefiază suprafaţa labiilor şi vaginului. Anterior, labile mici se unesc – comisura anter.a labiilor mici. Deasupra comis.se găsesc prepuţiul clitoridian şi clitorisul, iar sub acesta-frâul clitoridian.

         vestibulul vaginului este o depresiune delimitată de labii. Anterior la nivelul său se deschide orificiul extern al uretrei, înapoia frâului clitoridian, iar posterior se găseşte orificiul vaginal cu himenul sau carunculele himeniale. În interior labiile sunt tapetate cu mucoasă ce conţine glande vestibulare mici care secretă un mucus particular. Orificiul uretral situate sub clitoris este înconjurat de o proeminenţă a mucoasei. Orificiul vaginal,ovalar, delimitat la virgine de himen(membrană perflorată):inelar,semilunar,bilobat,imperforat,hiperperforat cu sept. la primul raport sex din himen rămân doar lobuli himeniali. Labiile sunt inervate de ramuri din nervul ileoinghinal şi nervul pudend. La niv.labiilor mici se găsesc diverşi receptori(corpusculi Vater-Paccini,Meisner,Crauze), fibre musculare netede, şi un sistem vascular bogat.

         Organe erectile ale vulvei, participă la crearea unei senzaţii plăcute, realizarea actului sexual; reprezentanţi:clitoris, corpusculi tactili speciali ai labiilor mici şi bulbii vestibulari. Clitoris – organ impar median situate în partea anter.a vulvei, înapoia comisurii anter.a labiilor,lungimea 5-7cm; format din doi corpi cavernoşi cu volum redus, învelit într-o membrană fibroelastică; bulbii vestibulului – organe erectile imperfect dezvoltate,situate pe părţile laterale ale deschiderii vaginului în baza labiilor mici, lungimea 4 cm, lăţimea 1-2cm. bulbii se unesc înaintea uretrei prin extremităţile lor anter.. extremit.lor poster.contribuie la erecţie+m.constrictor al vaginului, la îngustarea ostiului vaginal şi exprimarea glandelor Bartholini. Vulva protejează orificiul uretral şi actul micţiunii, labiile dirijând jetul urinar.

Interne:

vaginul – conduct musculo-membranos cilindric,7-8cm, turtit antero-posterior impar şi median care topographic se continuă în partea de sus cu uterul, jos se deschide în vestibulul vaginului prin orificiul vaginal. Peretele anterior în raport cu uretra şi vezica urinară; poster-rectul şi excavaţia recto-uterină Douglas; serveşte la copulaţie, la trecerea fluxului menstrual, trecerea secreţiilor normale şi patologice. Superior se inserează în jurul colului uterin formând fundurile de sac vaginale:anterior, posterior, două laterale. Poate fi vagin unic sau dublu.peretele vaginal anterior este mai lung decât cel posterior cu 1-2cm; mucoasa vaginală nu are glande. Rol: stabilirea pH vaginal favorabil pt.motilitatea spematozoizilor. Vaginul prezintă modificări morfologice şi histo-chimice ciclice n raport cu cantitatea de hormoni ovarieni. Examenul colpo-citologic fiind o metodă de apreciere a funcţiei ovariene. pH vaginal e de 4 în momentul ovulaţiei, 4,8-5în faza luteinică, 8- în menstruaţie. Flora gr.I-baciliDoderlein, pH sub 5; gr.II- +cocii şi difteroizii, pH5-5,3; gr.III – lipsită de b.Doderlein, dar are floră microbiană mixtă polimorfă. Secreţia vaginală: transsudat transepitelial, cellule descuamate, glycogen,b. Doderlein, ac.lactic,piruvic

uterul – organ musculo-cavitar. Modificări periodice ce realizează menstruaţia. Situate în pelvis, deasupra vaginului, între vezică anterior şi rect posterior, lateral- regiunile anexe ale uterului. Formă de pară, turtit ventro-dorsal, cu partea caudală inclavată în extremitatea cranială a vaginului. Între faţa dorsală a uterului şi peretele ventral al rectului se delimitează excavaţia recto-colpo uterină – fund de sac Douglas. Dimensiunile uterului la femeile nulipare7-8cm lungime,4-lăţime,2-2,5cm grosime. Componente: fund,corp,istm,col-3cm.mucoasa uterină(endometriu)-epiteliu simplu, ciliat dispune de glande tubulare care au secreţie scăzutăîn cavit.corpului uterindar mai activă în cavitatea cervicală.

Tubele uterine –salpinga, trompele-2, conducte în formă de trompetă, mobilă de consistenţă moale, lungime 10-12 cm, descriptive: 4 părţi: interstiţială, istmică, ampulară, pavilionară, în formă de pâlnie cu fimbre. Tuba are două orificii: intern-uterin, extern-abdominal

Ovarele – glande perechi cu dubla funcţie excretorie(gametogenă), de producere a celulelor germinale feminine – ovulul şi secretorie; formă ovoidă, 3cm lungime,3cm lăţime, 2cm diametru; grosimea1-2cm, greutatea 6-8g; culoare alb-gălbuie, consistenţă elastică, de mărimea unei migdale verzi, pe S ovarelor sunt vezicule –foliculi ovarieni De Graff. Fiecare ovar conţine la naştere 400000 foliculi. Atrofia foliculară este un proces fiziologic.celulele foliculare se înmulţesc şi secretă un lichid, până la o veziculă cu diametrul de 1cm . în funcţie de fecundarea sau nefecundarea oului corpul galben evoluează diferit:ovulul poate să rămână nefecundat timp de 24 ore, după care se elimină sau este resorbit. În acest caz corpul involuează în 11-12 zile şi se numeşte corp galben menstrual. Dacă fecundaţia a avut loc corpul galben creşte până la 2-3 cm în diametru, rămânând astfel până în luna 5-6 sarcină – corp galben de sarcină, indispensabil menţinerii sarcinii la începutul gestaţiei.

Glande sexuale anexe : glandele Bartholini, glandele periuretrale(Sken), glandele vestibulare şi mamare.

 

5. Modificările organismului matern în sarcina fiziologică.

-ale organelor genitale:uter: masa se măreşte spre sf.sarcinii de 20 ori şi mai mult până la1000 g. Lungimea la sf.sarcinii -37-38cm, diametrul transversalse măreşte de la 4-5 până la 25-26cm. Volumul cavităţii uterine creşte, depăşind de 500 ori volumul din stare negravidă. Factorul care determină creşterea uterului este hipertrofia şi hiperplazia fibrelor musculare. Mucosa uterină se transformă în membrană deciduală. Colul uterin devine flasc şi suculent, se lungesc vasele, venele se lărgesc, colul de culoare violacee. Se înmoaie şi se întinde istmul uterin care din luna 4-a de sarcină împreună cu o porţiune din regiunea inferioară a uterului se transformă în segmentul uterin inferior. În timpul naşterii istmul +colul participă la formarea canalului de naştere. Reţeaua vasculară uterină se măreşte, venele sunt sinuoase, voluminoase, numeroase. Dezv.enormă a reţelei limf. – infecţii. În peretele uterului creşte cantitatea de calciu, microelemente, glicogen, fosfocreatinină, necesară pt.contractilitatea uterului în timpul sarcinii. Musculatura uterului creşte cantitatea de acizi nucleici, enzime se intensifică sinteza proteinelor contractile cu rol important în timpul naşterii.

Trompele au o poziţie verticală, iar la sf.sarcinii atârnă în jos la marginile uterului. Ovarele se măresc devin moi, ovulaţia încetează, iar în unul dinte ovare se gseşte corpul galben de sarcină. În urma creşterii uterului ovarele se ridică din micul bazin în abdomen. Vaginul: creşte irigaea pereţilor lui cu sânge, se produce imbibiţia seroasă a tuturor straturilor, mucoasa e violacee. Se produce hipertrofia elementelor musculare şi conjunctive vaginale – vaginul se lungeşte, se lărgeşte, pliurile mucoasei devin mai pronunţate.

-                      modificări extragenitale: sistemul nervos: iritabilitate sporită, sensibilitate excesivă a mirosului, somnolenţă. Sistem endocrin: după eliberarea ovulului fecundat în ovare are loc o hipertrofie, în legătură cu dezvoltarea unei noi glande de secreţie endocrină – corp galben de sarcină, hormonul căruia – progesteronul, crează condiţii pt.implantarea oului şi evoluţia normală a sarcinii. Apariţia placentei se manifestă prin secreţie în circuitul sanguin matern a unui complex de hormoni: estrogeni, progesteroni, gonadotropina corială, lactogen placentar. Hipofiza se hipertrofiază şi atinge un volum aproape dublu şi se măreşte producerea hormonilo hipofizari gonadotropi. Glanda tiroidă:  în timpul sarcini rol important în metabolismul apei, metabolismul bazal şi mărirea conţinutului de iod în sânge. Glanda paratiroidă  influenţează asupra metab.calciului, funcţionează intens. Insuf.paratiroid.duce la criză de tetanie la gravide. Epifiza în timpul sarcinii prezintă semne de

 

 

Vizualizat: 4089     Download: 4164

Comentarii:


avatar
1 Lilia • 20:44, 20.05.2012
smile

avatar


Materiale noi pe site:




Cele mai citite materiale:



  
Design by Dr. wikko © 2020