...





                        

Anatomia omului [66]
Anatomia topografica [30]
Anestezie/Reanimare [17]
Alergologie [10]
Biochimia [37]
Biochimie Clinica [7]
Biofizica [12]
Biologie moleculara [28]
Biostatistica [7]
Boli Infectioase [9]
Boli infectioase la copii [17]
Boli profesionale [1]
Cardiologie [50]
Chimie bioorganică [4]
Chirurgie [61]
Chirurgia OMF [4]
Chirurgia pediatrica [7]
Cultura comunicarii [0]
Kinetoterapie [10]
Dermatologie [32]
Ecologie [2]
Endocrinologie [14]
Epidemiologie [9]
Examen de Stat USMF [18]
Farmacologie [29]
Filosofie si bioetica [17]
Fiziologia umana [41]
Fiziopatologie [33]
Ftiziopneumologie [11]
Gastroenterologie [23]
Genetica umana [35]
Geriatrie [1]
Ginecologie [22]
Igiena generala [29]
Imunologie [4]
Hematologie [24]
Histologie [17]
Medicina interna- Terapie [51]
Medicina de Familie [22]
Medicina de Laborator [1]
Medicina Militara [3]
Medicina legala [6]
Medicina sociala [2]
Microbiologie [14]
Morfopatologie [40]
Nefrologie [12]
Neurologie [24]
Neonatologie [5]
Nursing [6]
Obstetrica [25]
Oftalmologie [11]
ORL [10]
Oncologie [4]
Parazitologie [5]
Pediatrie si Puericultura [86]
Pneumologie [31]
Psihiatrie [46]
Psihologie [16]
Radiologie si Imagistica [35]
Reumatologie [27]
Stomatologie [33]
Traumatologia si ortopedia [22]
Urgențe medicale [30]
Urologie [18]




Однажды твоя жизнь будет оценена не по тому сколько денег ты заработал и сколько у тебя машин. А по тому как ты повлиял на чью-то жизнь...


Ar putea sa te intereseze:


Pediatrie si Puericultura

Bronşiolitele acute grave ale sugarului şi Astmul grav al copilului


·

   Medtorrents este comunitate libera, de acea Download-ul este gratuit.

   Puteti expedia materialele Dvs pe mail: admin@medtorrents.com

 

 

A) Bronşiolitele grave ale sugarului

I.Introducere

•Bronşiolita acută (BA) este o infecţie virală respiratorie epidemică, sezonieră, a sugarului, factorul etiologic principal fiind VSR.

•Transmiterea bolii este interumană, fiind favorizată de promiscuitate, procesul de urbanizare şi introducerea precoce a copiilor în colectivitate

 

•Această boală se prezintă sub formă de pic-uri epidemice în sezonul rece şi umed, în creştere, se pare, de la un an la altul.

•În ţările Europei de Apus, aproximativ 30% din populaţia infantilă (sugari) suferă în fiecare an de o B.A.

•Simptomatologia respiratorie este cel mai adesea moderată, ceea ce permite menţinerea copilului la domiciliu cu un tratament simptomatic şi kinesiterapie respiratorie.

 

•Aprecierea clinică a severităţii unei bronşiolite acute a sugarului se bazează pe:

–studiul anamnezei,

–examenul obiectiv,

–completate cu măsurarea SaO2 prin oximetrie (SpO2) (ideal)

•Important este de a identifica formele severe ale bolii sau a celor complicate care, pun în joc prognosticul vital, cu justificarea internării în spital.

 

II.Vârsta

•Majoritatea studiilor arată că aceasta este un element esenţial în aprecierea gravităţii bolii.

•Sugarii mai mici de 3 luni au un risc de 1,93 mai mare de a fi spitalizaţi (Shaw K.N., Bell L.M., Sherman N.H. 1991).

•Acest grup domină de asemenea printre copiii admişi în Terapie intensivă pentru insuficienţa respiratorie acută de cauză bronşiolară şi reprezintă peste 90% din apneele observate în cadrul unei infecţii cu VSR, cu deosebire fenomenul fiind observat la sugarii sub 2 luni (Wang E.L. şi colab. 1995).

 

•Un studiu prospectiv arată (aceeaşi autori) că:

–sugarii mici, sub 6 săptămâni;

–durata medie de spitalizare şi

–faza de oxigenodependenţă

sunt semnificativ crescute şi că aceştia au un risc crescut de a fi internaţi în reanimare, chiar pentru o ventilaţie mecanică după intubaţia endotraheală

•La această vârstă, obstrucţia bronşiolelor este mult mai rapidă şi mult mai completă din cauza caracterului căilor aeriene mai înguste, mecanica respiratorie este mai puţin eficientă cu epuizare mai rapidă, apneele centrale şi obstructive sunt mult mai frecvente, subliniind formele severe.

 

III.Antecedentele sugarului

Prematuritatea, independent de existenţa sau nu a unei displazii bronhopulmonare şi indiferent de vârstă sau greutatea sugarului în momentul episodului acut, este un factor predispozant, având frecvent nevoie de o ventilaţie mecanică (?!) (Stevens T.P. şi colab., Flout Z. şi colab, citaţi de Chabernaud J.L. 2003).

Gemelaritatea, probabil pentru că ea “antrenează” adeseori o naştere prematură, constituie un risc crescut de a dezvolta o formă severă de bronşiolită (Simones E.A. şi colab. 1993)

•Existenţa unei patologii cardio-respiratorii preexistente este semnificativ asociată cu formele severe de bronşiolită, fiind vorba în primul rând de cardiopatii cu hipertensiune arterială pulmonară şi displazie bronhopulmonară.

 

IV.Factorii clinici de gravitate

•Tolerarea foarte grea a unei bronşiolite acute este atestată de:

–Prezenţa de apnei spontane sau în timpul manevrelor de dezobstrucţie a căilor aeriene sau kinesiterapie;

–Durata fără ameliorare a detresei respiratorii;

–Existenţa şi perseverarea tulburărilor digestive: pierderea apetitului, vărsături, aspiraţie din cauza anorexiei şi a forţării copilului.

Existenţa apneelor creşte riscul de a recurge la o ventilaţie mecanică şi la internare la reanimare, precum şi durata spitalizării prelungite.

 

Durata evoluţiei insuficienţei respiratorii fără ameliorare este strâns corelată cu nevoile crescute în O2 şi cu recurgerea la ventilaţie mecanică.

•Trebuie să se ţină seama şi de semne mai discrete (!) cum ar fi:

–respiraţia neregulată,

–tuse supărătoare în momentul alimentării,

–accese de paloare sau tulburări de comportament adeseori bine sesizate de anturaj.

•Alterarea stării generale, intensitatea semnelor de luptă şi prezenţa la ascultaţia pulmonară de raluri crepitante (!!) sunt corelate cu o formă mai severă de bronşiolită.

 

•Alterarea stării generale este unul din cei mai “buni” parametrii pentru a preveni o formă severă, care asociază semnele de luptă ventilatorie, o frecvenţă respiratorie superioară la 70/minut şi de prezenţa de raluri foarte numeroase la auscultaţie (după cele 2 forme: - edematoasă Þ raluri subcrepitante; - asmatiformă Þ raluri sibilante).

În acest caz, bolnavul se internează!

•Prezenţa semnelor de luptă: utilizarea muşchilor accesorii, tiraj intercostal şi supra-sternal, este un parametru foarte sensibil.

 

•Prezenţa de raluri crepitante, adeseori asociată unei diminuări a murmurului vezicular şi absenţa ralurilor sibilante, sunt în general corelate cu o saturare arterială mai joasă şi unei forme mai severe de bronşiolită.

•Combinarea unei tahipnei, a semnelor de luptă şi a crepitantelor permite identificarea în proporţie de 98,5% a pacienţilor cu risc.

•În timp, s-au emis numeroase scoruri sau uneori au fost asociate criterii paraclinice pentru a încerca evaluarea gravităţii.

 

•Cele mai multe sunt de utilitate controversată !

Conferinţa de consens (2000) privind bronşiolita a recomandat ca şi criterii de gravitate următoarele:

–un aspect “toxic” (alterarea importantă a stării generale);

–o cianoză;

–apariţia de apnei;

–o frecvenţă respiratorie > la 60/minut;

–o saturaţie arterială transcutanată a oxigenului < 94% în aerul ambiant şi în repaus sau în timpul alimentaţiei;

–tulburări de ventilaţie confirmate de o radiografie toracică practicată pe argumente clinice;

–o deshidratare cu pierdere în greutate de peste 5% !

 

•Argumentele de “teren” sunt următoarele:

–vârsta mai mică de 6 săptămâni;

–prematuritatea sub 34 săptămâni a vârstei gestaţionale sau vârsta corectată la mai puţin de 3 luni;

–existenţa unei:

•cardiopatii congenitale;

•patologii pulmonare cronice grave;

•tulburări digestive, care compromit rehidratarea per os !

•probleme psiho-sociale de mediu familial.

•(Se va judeca întotdeauna: - condiţiile de viaţă ale copilului şi resursele sanitare-economice; - care este capacitatea familiei de a supraveghea, de a înţelege şi respecta indicaţiile).

•Rolul medicului este de a da informaţii precise familiei şi de a se asigura de o înţelegere deplină a semnelor de agravare.

•Este fundamental ca familia să cunoscă reperele modificării stării clinice a copilului şi care impun o reevaluare medicală rapidă de către medic, în vederea unei eventuale spitalizări.

•Tratamentul bronşiolitelor grave astfel definite se suprapune cu cel al astmului grav, cu atât mai mult cu cât repetarea bronşiolitelor grave poate avea semnificaţia unui astm bronşic.

Vizualizat: 49     Download: 13

Comentarii:


avatar


Materiale noi pe site:



Cele mai citite materiale:



  
Design by Dr. wikko © 2018