...





                        

Anatomia omului [66]
Anatomia topografica [30]
Anestezie/Reanimare [17]
Alergologie [10]
Biochimia [37]
Biochimie Clinica [7]
Biofizica [12]
Biologie moleculara [28]
Biostatistica [7]
Boli Infectioase [9]
Boli infectioase la copii [17]
Boli profesionale [1]
Cardiologie [50]
Chimie bioorganică [4]
Chirurgie [61]
Chirurgia OMF [4]
Chirurgia pediatrica [7]
Cultura comunicarii [0]
Kinetoterapie [10]
Dermatologie [32]
Ecologie [2]
Endocrinologie [14]
Epidemiologie [9]
Examen de Stat USMF [18]
Farmacologie [29]
Filosofie si bioetica [17]
Fiziologia umana [41]
Fiziopatologie [33]
Ftiziopneumologie [11]
Gastroenterologie [23]
Genetica umana [35]
Geriatrie [1]
Ginecologie [22]
Igiena generala [29]
Imunologie [4]
Hematologie [24]
Histologie [17]
Medicina interna- Terapie [51]
Medicina de Familie [22]
Medicina de Laborator [1]
Medicina Militara [3]
Medicina legala [6]
Medicina sociala [2]
Microbiologie [14]
Morfopatologie [40]
Nefrologie [12]
Neurologie [24]
Neonatologie [5]
Nursing [6]
Obstetrica [25]
Oftalmologie [11]
ORL [10]
Oncologie [4]
Parazitologie [5]
Pediatrie si Puericultura [86]
Pneumologie [31]
Psihiatrie [46]
Psihologie [16]
Radiologie si Imagistica [35]
Reumatologie [27]
Stomatologie [33]
Traumatologia si ortopedia [22]
Urgențe medicale [30]
Urologie [18]




Однажды твоя жизнь будет оценена не по тому сколько денег ты заработал и сколько у тебя машин. А по тому как ты повлиял на чью-то жизнь...


Ar putea sa te intereseze:


Pediatrie si Puericultura

Displazia Şi Luxaţia Coxo-femurală


·

   Medtorrents este comunitate libera, de acea Download-ul este gratuit.

   Puteti expedia materialele Dvs pe mail: admin@medtorrents.com

 

Definiţie

displazia luxantă de şold:

- o dezvoltare anormală ducând la defecte ale capsulei, extremităţii proximale a femurului şi cotilului, întâlnită până la vârsta de 7-8 luni;

- odată cu restabilirea relaţiilor articulare normale între capul femural şi cotil modificările anatomice sunt reversibile în timp prin creştere.

 luxaţia congenitală de şold:

- o deformare progresivă a unor structuri anterior normale, deformare care se produce în timpul perioadei fetale de dezvoltare.

 luxaţia teratologică:

- se constituie în perioada embrionară, de organogeneză.

Incidenţă:

- incidenţa malformaţiei luxante a şoldului este de aproximativ 1% cu variaţii regionale şi rasiale (la rasa neagră cazurile sunt rare, la fel ca şi la chinezi);

- sexul feminin este mai des afectat (rata este de 4:1-6:1);

- şoldul stâng este mai des interesat decât cel drept (tendinţa fătului în general este de a se plasa cu spatele spre partea stângă a mamei, în această situaţie coapsa dinspre sacrum este forţată să se poziţioneze în flexie şi adducţie, ceea ce creşte riscul de excentrare);

- localizarea bilaterală reprezintă 20% din numărul total de cazuri;

- este mai frecventă la primul nou-născut şi la cei născuţi în prezentaţie pelvină;

- transmiterea ereditară se întâlneşte la 10% din cazuri.

Etiopatogenie:

- există mai mulţi factori care pot fi responsabili de producerea malformaţiei luxante a şoldului:

- hiperlaxitatea capsulo-ligamentară;

- displazia acetabulară;

- malpoziţia intrauterină şi factori mecanici.

- factori genetici;

- factori de mediu postnatali;

- există mai multe teorii etiopatogenice:

¤ teoria traumatică: cea mai veche teorie patogenică emisă de Hipocrate;

- incriminează traumatismul intrauterin, obstetrical, naşterea pelvină;

- nu poate explica hipoplazia cotilului şi a capului femural existente încă din viaţa intrauterină.

¤ teoria inflamatorie Sedillot:

- luxaţia este consecutivă unei hidrartroze a şoldului.

¤ teoria musculară: - prin extensia bruscă şi forţată a muşchiului psoas după naştere.

¤ teoria antropologică Le Damany:

- poziţia bipedă produce modificări de statică ale bazinului cu hipoplazia cotilului şi o orientare defectuoasă a acestuia;

- nu poate explica incidenţa foarte scăzută a cazurilor la rasa neagră şi galbenă.

¤ teoria opririi în dezvoltare a articulaţiei şoldului: - cea mai acceptată în prezent.

 factorii de risc:

- antecedente familiale de malformaţie luxantă a şoldului;

- sexul feminin;

- prezentaţia pelvină;

- cezariana la naştere indicată datorită prezentaţiei pelvine;

- oligohidramnios generat de o malformaţie renală a fătului sau de ruptura prematură a membranelor;

- hipertensiunea arterială maternă;

- întârzierea de creştere intrauterină;

- primiparitatea şi/sau gemelaritatea;

- greutatea mare la naştere;

- picior talus sau orice altă varietate de picior strâmb congenital;

- torticolis;

- limitarea abducţiei;

- tulburarea de tonus muscular prin hiper- sau hipotonie a unei jumătăţi a trunchiului (contractura în extensie a genunchilor);

- zona geografică şi etnia;

- existenţa oricărei alte malformaţii.

Anatomie patologică:

- gradul modificărilor anatomice diferă cu tipul de luxaţie (teratologică sau tipică), cu gradul deplasării (şold luxat, şold luxabil) şi cu vârsta la care s-a produs dislocarea;

- stimulul pentru dezvoltarea normală a cotilului este prezenţa în el a capului femural şi invers, dezvoltarea normală a capului femural este condiţionată de includerea sa în cotil;

- dacă depistarea se face în perioada neo-natală precoce reducerea este uşoară, iar prin menţinerea componentelor articulaţiei în raporturi normale timp de câteva săptămâni, elementele capsulo-ligamentare revin la configuraţia lor normală şi şoldul să îşi câştige stabilitatea;

- când dislocarea şoldului persistă, părţile moi şi structurile osoase suferă modificări adaptative, luxaţia devine tot mai greu de redus şi şansele de a obţine un rezultat bun diminua semnificativ;

- dacă reducerea luxaţiei s-a făcut precoce potenţialul de remodelare este mai mare întrucât ritmul de creştere a nou-născutului este rapid;

- în cazul luxaţiei teratologice modificările anatomice sunt mult mai avansate decât la un nou-născut de aceeaşi vârstă cu luxaţie congenitală de şold tipică.

 şoldul displazic:

- pierdere în grad variabil a sfericităţii zonei postero-mediale a capului femural, care este aplatizată;

- antetorsiunea femurală şi cotiloidiană este exagerată;

- cotilul este mai puţin adânc şi începe să dezvolte modificări marginale postero-superioare;

- limbusul cartilaginos este eversat şi hipertrofiat;

- capsula alungită şi pliată;

- ligamentul rotund este alungit şi ineficient;

- capul femural este normal dar poate exista antetorsiune exagerată a colului femural.

şoldul luxat:

- modificări progresive în funcţie de durata lipsei de reducere;

- în timp musculatura nu mai are lungimea sa normală şi începe să fie contractată, în mod special adductorii, ischio-gambierii şi ilio-psoasul;

- cotilul devine displazic fiind lipsit de stimulul capului femural, se umple cu ţesut fibro-grăsos;

- ligamentul rotund se alungeşte şi devine ineficient;

- capsula articulară se lărgeşte lateral şi anterior pe capul femural luxat, apoi se îngustează sub el la nivelul unde este compresată de tendonul ilio-psoasului, după care se lărgeşte din nou aproape de inserţia sa paracotiloidiană (configuraţie „în clepsidră”);

- presiunea continuă asupra limbusului cartilaginos de către capul femural luxat produce lărgirea sa şi uneori inversarea poziţiei devenind intraarticular, în această situaţie limbusul constituie un element care se opune reducerii.

 

Clinic:

- simptomele diferă în funcţie de vârsta la care este examinat copilul:

¤ în perioada neo-natală:

- examinarea clinică este esenţială deoarece examenul radiologie la această vârstă nu oferă date certe pentru diagnostic (examinarea ecografică este mai utilă la această vârstă);examinarea clinică de rutină a şoldurilor se poate face prin mai multe manevre dintre care mai folosite sunt Ortolani, Barlow, Palmen şi Thomas.

Manevra Ortolani:

- copilul este plasat în decubit dorsal, cu o mână se stabilizează pelvisul prin plasarea policelui pe pubis iar restul degetelor pe sacrum (mâna este plasată medial de coapsa care nu este examinată;

- cealaltă mână prinde genunchiul în palmă şi plasează coapsa în flexie de 90°, mediusul şi indexul sprijinindu-se pe faţa laterală a coapsei în dreptul marelui trohanter, policele este plasat pe faţa medială a coapsei în 1/3 sa proximală;

- se execută o mişcare blândă de abducţie a coapsei degetele apăsând uşor spre înainte şi medial pe marele trohanter şi se percepe un clic în momentul când capul femural trece peste marginea cotilului şi se reduce în acetabul (clicul este o senzaţie proprioceptivă şi uneori auditivă);

- manevra Ortolani pune în evidenţă un şold luxat;

- instalarea contracturii musculare de la vârsta de 7 zile, evoluând apoi progresiv cu vârsta, face ca manevra Ortolani să fie tot mai dificil de efectuat, nemaiavând valoare clinică;

- clicul perceput auditiv la efectuarea manevrei Ortolani trebuie deosebit de clicurile ce pot apare ca urmare a:

  - fenomenului de vacuum în articulaţia şoldului;

  - pocnete ligamentare sau mio-fasciale prin trecerea sub tensiune a tendonului mijlociului fesier sau a tractusului ilio-tibial peste marele trohanter;

  - pocnetul poate veni de la genunchi datorită unei subluxaţii rotuliene sau pocnet ligamentar al articulaţiei genunchiului.

 

Testul Barlow:

- este un test de provocare a luxaţiei;

- fixarea pelvisului şi modul de prindere a coapsei cu mâna cealaltă se face la fel ca şi pentru manevra Ortolani;

- coapsa fiind în adducţie, prin împingerea cu policele a femurului proximal spre în afară concomitent cu apăsarea cu palma pe genunchi pentru
a împinge capul femural spre posterior se percepe clicul de ieşire a capului femural din cotil în cazul unui şoldul luxabil;

- al doilea timp al testului Barlow este identic cu manevra Ortolani şi realizează reducerea luxaţiei provocată în primul timp

 

Testul Palmen: 

- tot un test de provocare a luxaţiei;

- constă în efectuarea unei mişcări de rotaţie internă uşoară concomitent cu împingerea spre posterior, coapsa fiind în adducţie.

Testul Thomas:

- obiectivează dispariţia contracturii fiziologice în flexie a şoldului şi genunchiului în cazul şoldului luxat determinată de faptul că punctele de inserţie a musculaturii se apropie iar corpii musculari scurtându-se îşi pierd contractura tonică fiziologică;

- copilul poziţionat în decubit dorsal, cu o mână se apasă anterior pe coapsă şi cu cealaltă este ridicată gamba, se obţine cu uşurinţă extensia coapsei şi a genunchiului, uneori chiar hiperextensie.

¤ la nou-născutul cu şold luxat întâlnim în plus:

- oblicitatea pelvisului şi asimetria pliurilor pe faţa antero-internă a coapselor;

- semne de ascensiune a marelui trohanter;

- semne de scurtare a membrului inferior;

- semne de alungire a capsulei articulare.

Vizualizat: 18     Download: 7

Comentarii:


avatar


Materiale noi pe site:



Cele mai citite materiale:



  
Design by Dr. wikko © 2018