...





                        

Anatomia omului [66]
Anatomia topografica [30]
Anestezie/Reanimare [17]
Alergologie [10]
Biochimia [38]
Biochimie Clinica [8]
Biofizica [12]
Biologie moleculara [28]
Biostatistica [7]
Boli Infectioase [12]
Boli infectioase la copii [27]
Boli profesionale [1]
Cardiologie [54]
Chimie bioorganică [4]
Chirurgie [65]
Chirurgia OMF [4]
Chirurgia pediatrica [15]
Cultura comunicarii [0]
Kinetoterapie [10]
Dermatologie [32]
Ecologie [2]
Endocrinologie [15]
Epidemiologie [9]
Examen de Stat USMF [18]
Farmacologie [30]
Filosofie si bioetica [17]
Fiziologia umana [42]
Fiziopatologie [37]
Ftiziopneumologie [11]
Gastroenterologie [34]
Genetica umana [39]
Geriatrie [2]
Ginecologie [22]
Igiena generala [29]
Imunologie [9]
Hematologie [31]
Hepatologie [5]
Histologie [17]
Medicina interna- Terapie [61]
Medicina de Familie [22]
Medicina de Laborator [1]
Medicina Militara [3]
Medicina legala [6]
Medicina sociala [2]
Microbiologie [14]
Morfopatologie [40]
Nefrologie [28]
Neurologie [25]
Neonatologie [16]
Nursing [7]
Obstetrica [28]
Oftalmologie [11]
ORL [10]
Oncologie [9]
Parazitologie [6]
Pediatrie si Puericultura [156]
Pneumologie [37]
Psihiatrie [56]
Psihologie [24]
Radiologie si Imagistica [38]
Reumatologie [33]
Sexologie [1]
Stomatologie [33]
Traumatologia si ortopedia [24]
Urgențe medicale [32]
Urologie [24]




Однажды твоя жизнь будет оценена не по тому сколько денег ты заработал и сколько у тебя машин. А по тому как ты повлиял на чью-то жизнь...


Ar putea sa te intereseze:


Psihiatrie

Psihiatrie de Mircea Alexandru Birt


·

   Medtorrents este comunitate libera, de acea Download-ul este gratuit.

   Puteti expedia materialele Dvs pe mail: admin@medtorrents.com

 

Sintagma semiologie deriva din grecescul semion - semn, logos - stiinta.

V. Predescu si G. Ionescu definesc semiologia ca "acea parte a psihiatriei care se ocupa cu studiul simptomatologiei bolilor psihice, stabilind conditiile, Accesiunea, interdependenta si dinamica tulburarilor mentale ca si caracterul lor particular in functie de boala psihica sau somatica in cadrul careia apar".

Semiologia psihiatrica ca si semiologia medicala distinge simptome (simptoma - eveniment in limba greaca) produse spontan de pacient ca semne ce presupun o cercetare activa si un rationament.

Semnul psihiatric se prezinta sub forma unei duble ipostaze. Una de tip semnificant (expresia materiala a semnului) si alta semnificata (continutul sau semantic).

Simptomul psihic reprezinta expresia unei stari morbide avand, in functie de aceasta, aspecte particulare consecutive leziunii organice, starii toxice, modificarii functionale a diferitelor structuri cortico-subcorticale. Din aceste considerente simptomul psihic nu se rezuma la o notiune psihologica sau doar la tulburare a unei functii.

Dupa  natura procesului  care  determina  aparitia  simptomelor,  dupa dinamica si extinderea lor, simptomele ar putea fi clasificate in simptome locale si generale, functionale si organice, reversibile si ireversibile.

Dupa modul de reflectare si de redare a realitatii mediului extern sau a celui subiectiv se disting simptome de tip nevrotic, psihotic, de nedezvoltare sau de regresiune.                                                                                       

Semiologia   psihiatrica   va   fi   expusa   respectandu-se   raportarea perturbarea principalelor functii psihice.

<Titlu> 1.1. SEMIOLOGIA TULBURARILOR DE SENZATIE SI PERCEPTIE

<Titlu> 1.1.1. Semiologia senzatiei

 

Hiperstezia

Se caracterizeaza printr-o reproducere exacerbata a senzatiilor si perceptiilor datorita scaderii pragului senzorial. Subiectii se plang de intensitatea luminii, a zgomotelor, de atingerile cutanate. Apare in nevroze, in debutul psihozelor, in bolile infectocontagioase, in numeroase boli organice, reactii, etc:

 

Hipoestezia                                                             

Se manifesta prin scaderea acuitatii senzoriale in urma ridicarii pragului senzorial. O regasim in tulburarile de constiinta, in starile de inductie hipnotica, in isterie, in unele psihoze.

 

Cenestopatiile (Dupré)                                

Sunt expuse ca senzatii penibile, difuze, cu sediul variabil, fara un substrat organic evidentiabil. Se intalnesc in majoritatea sindroamelor nevrotice.

 

<Titlu> 1.12. Semiologia perceptiei                                            

<Titlu> 1.12.1. Iluziile

Iluzie (latinescul in- in, ludere - a juca) este o perceptie reala, denaturata si deformata de catre subiectul ce o receptioneaza (APorot)

H. Ey considera ca iluzia este, in general, orice eroare cognitiva sau perceptiva si consta fie din proiectarea imaginarului si a constientului in actul perceptiv, fie din prelucrarea eronata a imaginilor percepute.

Iluzia se refera deci, la erori de integare si recunoastere a unor obiecte percepute in totalitate sau numai a unor elemente, forme, distante, etc.

Iluziile sunt clasificate si studiate in functie de, analizatorii afectati.

Iluziile vizuale (metamorfopsihiile)

Acest tip de iluzii sunt descrise in raport cu:

- dimensiunea - macropsii (mai mari), micropsii (mai mici).

- culoarea - discromatopsii, acromatopsii.                                        

- miscarea obiectelor-imobile(akinetopsu) sau continue (polikinetopsii)

- configuratia obiectelor - teleopsie (mai indepartate si mai mici)/ peleopsie (mai aproape si de mai mari dimensiuni)

- multiplicarea obiectului unic - diplopie, poleopie

- campul vizual - aloestezie (obiectul se gaseste in campul vizual opus)

- privirea - apraxie optica (paralizia optica a privirii), ataxie optica (incapacitatea de a atinge o tinta), palinopsia (desemneaza un fenomen de perseverare vizuala in timp sau in spatiu).

Metamorfopsiile apar frecvent in patologia oculara, in leziunile occipitale sau parieto-occipitale, cel mai adesea in emisfera dreapta. Iluzia unilaterala exprima o suferinta lezionala a emisferului opus. Iluziile optice se mai pot intalni in starile de epuizare, in numeroase suferinte psihice, etc.

 

Iluziile auditive (paracuzii)

Se intalnesc sub forma deformarii sunetelor ce pot fi mai intense sau mai putin indepartate. Paliacuzia (perseverarea auzului) se datoreste descarcarii circumvolutiei temporale superioare.

Iluziile auditive se regasesc in diferite afectiuni psihiatrice, epilepsii, tumori cerebrale, traumatisme cranio cerebrale.

 

Iluziile gustative

Una dintre cele mai frecvente iluzii este hiperghezia (intarirea gustului), consecinta a descarcarii suprainsulare operculare, rolandice sau parietale.

 

Iluziile olfactive

Sunt mai rar intalnite. Cea mai cunoscuta este hiperosmia (intensificarea perceptiilor mirosului), ce apare in mod obisnuit in urma descarcarii cortexului temporal anterior.

 

Iluziile somatognozice

Realizeaza senzatiile de absenta, de deformare, de deplasare a unui membru sau a unui segment. Pot face parte din aura migrenoasa a epilepsiilor sau survin in epilepsiile cu focare in regiunea posterioara a lobului parietal, mai ales drept. Iluziile de deplasare a membrelor inferioare sunt descrise de catre paraplegici.

 

<Titlu> 1.1.2.2. Halucinatiile

<Titlu> 1.1.2.2.1. Prezentare generala

In psihiatria clasica halucinatia a fost definita ca o perceptie fara obiect, germenul a fost introdus pentru prima data de catre Esquirol.

Baillarger descrie  conceptul   de  halucinatie  psihica  in  opozitie  cu halucinatia psihosenzoriala. Halucinatiile psihice se datoresc numai exercitiului involuntar al memoriei si imaginatiei si sunt in intregime straine organelor de simt, lipsindu-le elementul senzorial. Halucinatiile psihosenzoriale sunt rezultatul unei duble actiuni ale imaginatiei si organelor de

Vizualizat: 45     Download: 8

Comentarii:


avatar


Materiale noi pe site:



Cele mai citite materiale:



  
Design by Dr. wikko © 2018