...






                        

Anatomia omului [66]
Anatomia topografica [30]
Anestezie/Reanimare [17]
Alergologie [8]
Biochimia [37]
Biochimie Clinica [7]
Biofizica [12]
Biologie moleculara [27]
Biostatistica [6]
Boli Infectioase [9]
Boli infectioase la copii [17]
Boli profesionale [1]
Cardiologie [43]
Chimie bioorganică [4]
Chirurgie [58]
Chirurgia OMF [4]
Chirurgia pediatrica [5]
Cultura comunicarii [0]
Kinetoterapie [10]
Dermatologie [30]
Ecologie [2]
Endocrinologie [13]
Epidemiologie [9]
Examen de Stat USMF [17]
Farmacologie [28]
Filosofie si bioetica [16]
Fiziologia umana [40]
Fiziopatologie [31]
Ftiziopneumologie [10]
Gastroenterologie [18]
Genetica umana [25]
Geriatrie [1]
Ginecologie [20]
Igiena generala [29]
Imunologie [4]
Hematologie [15]
Histologie [17]
Medicina interna- Terapie [39]
Medicina de Familie [18]
Medicina de Laborator [1]
Medicina Militara [3]
Medicina legala [6]
Medicina sociala [2]
Microbiologie [14]
Morfopatologie [39]
Nefrologie [12]
Neurologie [22]
Neonatologie [2]
Nursing [6]
Obstetrica [23]
Oftalmologie [10]
ORL [10]
Oncologie [4]
Parazitologie [4]
Pediatrie si Puericultura [55]
Pneumologie [27]
Psihiatrie [46]
Psihologie [14]
Radiologie si Imagistica [35]
Reumatologie [10]
Stomatologie [32]
Traumatologia si ortopedia [18]
Urgențe medicale [30]
Urologie [18]




Однажды твоя жизнь будет оценена не по тому сколько денег ты заработал и сколько у тебя машин. А по тому как ты повлиял на чью-то жизнь...


Ar putea sa te intereseze:


Psihiatrie

Semiologie Psihiatrica


·

   Medtorrents este comunitate libera, de acea Download-ul este gratuit.

   Puteti expedia materialele Dvs pe mail: admin@medtorrents.com

 

SEMIOLOGIE PSIHIATRICA
Dr. Mihai – Ionel Iacob


Generalităţi
Semiologia reprezintă studiul simptomelor şi a tulburărilor psihice; stabileşte condiţiile, succesiunea,
interdependenţa şi dinamica tulburărilor mentale.
Diferenţiere semne – simptome: semnele sunt obiective şi reprezintă ceea ce vedem la pacienţi; simptomele
sunt subiective şi reprezintă ceea ce declară pacienţii că simt.
În funcţie de intensitatea simptomelor, tulburările psihice se clasifică în:
· tulburări nevrotice
· tulburări psihotice
· tulburări datorate nedezvoltării
· demenţe.
Mai frecvente sunt primele două tipuri; tulburările datorate nedezvoltării şi demenţele implică pierderea
bagajului noţional.
Procesele psihice
· de cunoaştere: senzaţiile, percepţia, atenţia, memoria, gândirea, limbajul, imaginaţia;
· afective şi trebuinţe: stabilesc raportul subiectiv între individ şi realitatea obiectivă;
· voinţa şi activitatea: prin ele se realizează acţiunile, în conformitate cu scopurile stabilite în mod
conştient.
A. Semiologia proceselor de cunoaştere
Senzaţia
· act psihic elementar, monomodal
· realizează imaginea singulară a unei însuşiri a obiectelor şi fenomenelor lumii înconjurătoare.
· se datorează acţiunii obiectelor şi fenomenelor asupra organelor de simţ.
· evidenţiază proprietăţile elementare ale materiei (formă, mărime, greutate, culoare, miros, gust)
· reprezintă izvorul iniţial al tuturor informaţiilor
· sunt imagini subiective ale lumii obiective
· imaginea reflectată devine element de conştiinţă al subiectului – de ordin ideal
Particularităţile senzaţiilor
· instrumente de reflectare nemijlocită a lumii materiale prin sistemul analizatorilor, asupra cărora
acţionează direct
· reprezintă reflectarea, pe plan ideal, a proprietăţilor separate ale obiectelor şi fenomenelor concrete
Percepţiile
· sunt procese senzoriale elementare
· se disting prin sintetism, unitate, integritate
· redau realitatea obiectivă în imagini de ansamblu
· multimodale: reflectarea în condiţii de simultaneitate, succesiune, însuşiri multiple ale obiectelor lumii
externe
Percepţia presupune raporturi între:
· calităţile obiectelor şi
· condiţiile subiective (interne) ale individului (trebuinţe, interese, experienţă)
· percepţia include însuşirile generale şi esenţiale ale lucrurilor
· constituirea percepţiei se face după vârsta de 3 luni
· percepţia auditivă apare în primul an de viaţă.
Psihopatologia senzorialităţii
· tulburări cantitative
· scăderea pragului senzorial determină o suprasensibilitate la stimuli (subliminali), rezultând hiperestezia
senzorială
· apare în surmenaj, suprasolicitare fizică şi psihică
· în afecţiuni nevrotice: distimie, tulburarea depresivă, tulburarea anxioasă
Cenestopatiile
· termen introdus de Dupré
· formă aparte de hiperestezie
· tulburare conştientă a senzaţiilor şi percepţiei interoceptive şi proprioceptive
· senzaţii penibile, difuze, cu sediu variabil
· apar fără nici o modificare organică evidenţiabilă
· apar în anumite tulburări nevrotice
· cenestopatii frecvente: amorţeala mâinilor, cefaleea „migratoare“, senzaţia de nod în gât şi sufocare
· ridicarea pragului senzorial determină hipoestezia: scăderea receptivităţii la diverşi stimuli
· apare în: stări reactive acute (post-traumatice)
· inducţie hipnotică
· stări conversive
· schizofrenie (unde apare, la extrem, anestezia psihică)
Iluziile - Tulburări calitative
· percepţia deformată a unor obiecte sau fenomene existente în realitate
· H. Ey: iluzia este, în general, o eroare cognitivă sau perceptivă
· apar la normal, datorită distanţei, luminozităţii sau a stărilor afective speciale
· iluziile fiziologice, optico-geometrice
· persoanele corectează uşor eroarea
Iluziile vizuale
· cele mai frecvente
· metamorfopsii: impresia de deformare a obiectelor şi a spaţiului perceput
· micropsia: obiecte percepute mai mici (de obicei apar în patologia organică cerebrală)
· macropsii: obiecte percepute mai mari
· dismegalopsii: obiecte percepute alungite sau lărgite – apar mai ales în intoxicaţiile cu diferite substanţe
· porropsia: obiecte percepute mai apropiat sau mai îndepărtat
· callopsia: obiecte percepute înfrumuseţat
· pareidoliile: percepţii deformate, intens anxiogene; interpretarea imaginii ce poate oferi percepţiei
patologice un mare grad de bogăţie şi de vivacitate („perceperea“ de fiinţe ameninţătoare în desenul
parchetului, al covorului, al perdelei etc)
Falsele recunoaşteri
· identificarea greşită a diverselor persoane
· diferită de confuzia de persoană
· apare în: episoade maniacale, stări confuzive, sindrom Korsakov
· varianta particulară: déjà vu, déjà connu, déjà vecu sau, invers, jamais vu, jamais connu, jamais vecu
· în sindromul de derealizare, depersonalizare; în patologia de lob temporal
Iluzia sosiilor (mai ales în demenţă)
· persoane care seamănă atât de mult, încât nu pot fi deosebite
· persoana cunoscută nu este identificată, pacientul consideră că este doar asemănătoare cu ea
· persoanele cunoscute sunt multiplicate
· sentimentul că persoanele apropiate au fost substituite în scop ostil
· schizofrenie
Iluziile auditive
· impresia că anumite sunete sunt mai apropiate, mai puternice, mai distincte sau dimpotrivă – discrete,
estompate, îndepărtate
· sunete reale (bătăile ceasului, picuratul apei de la robinet) sunt percepute drept cuvinte injurioase
Iluziile gustative şi olfactive
· se deosebesc greu de halucinaţiile gustative şi olfactive
· perceperea eronată a gustului sau mirosului normal al diferitelor substanţe sapide sau odorifice
· apar în leziunile de lob temporal
Iluziile viscerale sau interoceptive
· perceperea eronată a funcţiilor unor organe sau aparate
· modificări de schemă corporală: perceperea denaturată a formei, mărimii, greutăţii şi poziţiei propriului
corp
· transpoziţia părţilor corpului, micşorarea sau mărirea lor
· apar în schizofrenie.
Agnoziile
- (apar ca simptom în psihiatrie, dar au cauză neurologică – leziuni de centri nervoşi în sistemul nervos
central)
- defect de integrare gnozică (de transformare a excitaţiei în senzaţie şi a acesteia în imagine perceptivă),
datorită lezării centrilor de integrare
- se pierde capacitatea de a recunoaşte obiectele după calităţile lor senzoriale
Agnozia vizuală
Cecitatea psihică: tulburarea recunoaşterii semnificaţiei obiectelor, imaginilor, persoanelor, deşi vederea
este intactă şi conştienţa este clară.
bolnavul nu recunoaşte obiecte sau persoane
mişcarea sau contextul pot contribui la recunoaştere
apare în leziunile de lob occipital, mai ales stâng
Agnozia obiectelor animate
Prossopagnozia: bolnavul nu recunoaşte persoane foarte cunoscute sau nu se recunoaşte pe sine în oglindă
apare în leziunile de emisferă dreaptă
Agnozia culorilor: tulburarea clasificării culorilor, însoţită de amnezia numelui acestora
apare în leziunile emisferei stângi
Agnozia simbolurilor grafice
cecitatea verbală
imposibilitatea înţelegerii limbajului scris (alexia) – citeşte fiecare cuvânt, dar nu integrează sensul în
frază
imposibilitatea scrierii cuvintelor (agrafia)
sesizarea primelor cuvinte din frază cu omiterea celorlalte (dislexie)
nerecunoaşterea cifrelor (alexia cifrelor)
apar în leziuni parietale posterioare şi occipitale (de graniţă parieto-occipitală)
Agnozia spaţială
- tulburarea percepţiei spaţiului
- pierderea posibilităţii de apreciere a distanţelor
- pierderea posibilităţii de localizare a obiectelor
- pierderea posibilităţii de comparare a mărimii şi formelor
- apare ca urmare a leziunilor la nivel de lob parietal
Agnozia auditivă
surditatea psihică
incapacitatea de a identifica sunete, zgomote sau cuvinte (surditate verbală)
incapacitatea de a identifica melodii (amuzie)
se păstrează posibilitatea de recunoaştere a ritmului, intensităţii şi a localizării
apar în leziunile bilaterale de lob temporal; pot însoţi mai ales crizele convulsive
Agnozia tactilă
incapacitatea de a recunoaşte forma şi volumul obiectelor – amorfognozie
incapacitatea de a recunoaşte obiectele

78 10

Comentarii:


avatar


Materiale noi pe site:



Cele mai citite materiale:



  
Design by Dr. wikko © 2017